La moartea poetului revista „Familia” care a fost editata prima dată la Pesta, unde a debutat Eminescu, a publicat un număr de doliu consacrat în întregime activităţii şi operei sale, unde naşul său poetic, Iosif Vulcan, în necrologul său scria:
Eminescu a murit!
„Naţiunea mea, îmbracă doliu!… Literatura noastră, jeleşte!… Poezie română, plînge!
Vi s-a dărîmat o columnă, vi s-a stins un luceafăr, vi s-a răpit o podoabă..
Genialul poet Mihail Eminescu a încetat din viaţă.
Titlul de mai sus este preluat dintr-o poezie de George Coșbuc. Scrisă cu circa 125 de ani în urmă, unora li se va părea ciudată chiar și prin titlu, ca să nu mai vorbesc de numele volumului, apărut în 1896, din care compoziția face parte: „Fire de tort”. Mai întâi, odată cu pierderea simțului limbii române, unii se întreabă dacă nu ar fi fost corect „De Paște” în loc de „La Paști”. Ar fi fost corect poate, numai că în graiul ardelenesc sărbătoarea Învierii Domnului se cheamă „Paști” și nu „Paște”. Azi ni se spune că sunt corecte ambele forme, iar în limbile romanice avem corespondente pentru amândouă. În franceză se zice Pacques (la plural, adică „Paști”), iar în italiană se zice Pasqua (la singular, adică „Paște”). În românește, totuși, Citește restul acestei intrări »
de dr. Teodor ARDELEAN Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare Redactor-șef al revistei „Familia română
Când Bălcescu scria că „Istoria este cea dintâi carte a unei nații” avea în vedere situația poporului nostru la momentul respectiv. Despre români scriau istorii nărăvașe tot felul de neisprăviți, puși în slujba unor interese oculte. Doar Kogălniceanu s-a învrednicit de scrierea unei istorii lămuritoare, care să se refere și la „instituții, industrie, comerț, cultură intelectuală și morală, obiceiuri și chipuri de viață” și nu doar la… biografia stăpânitorilor.
În anul care a trecut, biblioteca noastră a primit în dar multe mii de cărți, din variate domenii ale vieții spirituale. În Cronica instituției se consemnează „toate aceste daruri de suflet” pentru a oferi posterității dovezi clare ale relației complexe instituție-utilizatori.
De data aceasta remarcăm două lucrări aduse în dar de dl. Dorin Dărăban din Satu Mare, un vrednic cercetător pe tărâm cultural. În 28 ianuarie 2020, domnia sa a fost mesagerul Forumului Democratic al Germanilor din Județul Caraș Severin care împreună cu Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița și sub egida Editurii „Banatul Montan” au publicat cele două lucrări de mare valoare documentară.
Albumul Monumentele Mihai Eminescu al autorilor Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla, apărut în anul 2018, propune o panoramă reprezentativă Citește restul acestei intrări »
Iosif Vulcan a ocupat un loc de frunte în viaţa spirituală a Bihorului. Activitatea sa de aproape o jumătate de veac împânzește şi atinge diferite domenii ale culturii române transilvănene. Ziarist, editor, scriitor, animator cultural, academician, Iosif Vulcan a fost pentru Transilvania ceea ce, în alte condiţii istorice, au reprezentat Ion Heliade Rădulescu pentru Muntenia şi Gheorghe Asachi pentru Moldova.
Iosif Vulcan s-a născut la Holod în 31 martie 1841. Era fiul parohului român unit Nicolae Vulcan şi al Victoriei Irinyi. Tatăl său, Nicolae Vulcan, a fost nepotul de unchi al reputatului episcop-cărturar Samuil Vulcan. Mama sa, Victoria Irinyi, fiica lui Ioan Irinyi, a fost directoare de şcoală în Leta Mare (n.n.: comună în Bihorul istoric, azi Létavértes) timp de aproape 40 de ani. Era sora lui Ioan Irinyi, inventatorul chibritului cu fosfor şi a revoluţionarului Iosif Irinyi.
„Luceafărul”, de Mihai Eminescu (prima strofă – în 14 limbi)
Exercițiu de muzicalitate în 14 limbi pe versurile primei strofe din „Luceafărul”, de Mihai Eminescu, în lectura următorilor bibliotecari ai Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” Baia Mare:
Ștefan Selek – română,
Ana Copceac Bizău – italiană,
Oana Ungurean – franceză,
Daliana Bonaț – engleză,
Angela Sitar – germană,
Csila Temian – spaniolă,
Alina Ilieș – portugheză
Dorina Oșan – ucraineană,
Kinga Virlici – maghiară,
Diana Filip – greacă,
Laura Zah – rusă,
Vlad Bondre – latină, aromână,
Annamaria Farkas, profesoară voluntară la BJPD Baia Mare: „La Steaua”, de Mihai Eminescu, o strofă în limba japoneză. (Nu există Luceafărul tradus în japoneză)
de dr. Teodor ARDELEAN Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare
Am pus expresia din titlu între ghilimele deoarece în rândurile ce urmează nu va fi vorba despre „femeia de la ţară din Maramureş”.„Ţăranca maramureşeană” este bisericuţa de lemn din Suieşti, comuna Stăneşti, judeţul Vâlcea. Aici, în acest sătuc izolat de pe Valea Cernei (afluent al Olteţului) a fost adusă în urmă cu mai bine de două secole o bisericuţă din Maramureş, spre a servi drept lăcaş de rugăciune şi închinăciune credincioşilor ortodocşi.
Nu vom discuta aici despre istoria acestui lăcaş, ci despre alte conotaţii pe care timpul le-a sădit spre „cultivare”. Satul acesta a devenit foarte important peste ani şi ani, când de aici „s-a ridicat” Patriarhul Iustinian Marina. Iar azi, când încercăm să pătrundem tainele misiunii sale deosebite, în perioada celor mai crunte vremi, suntem „chemaţi” să-i vedem şi „satul de baştină”. Iar acesta ne primeşte cu cel mai scump odor: „ţăranca maramureşeană”. Aşa este numită în sat şi în zonă biserica monument istoric care străjuieşte satul de la „înălţimea” misiunii ei „monumentale”. Aici a fost botezat al treilea patriarh al românilor, IUSTINIAN!
Aşa a fost dat să fie. Locurile să dea oameni, oamenii să dea roade, roadele să dea semnificaţii. Acest „pământ patriarhal” de la Suieşti a fost „sfinţit” prin aducerea unui „altar” din Maramureş. Citește restul acestei intrări »
Timpul pământean s-a scurs foarte repede pentru col. (rtr.) IOAN VASILE PĂREAN, președintele Filialei Județene Sibiu „Gl. Ilie Șteflea” a A.N.C.M.R.R. și redactor șef al Publicației trimestriale Sibiu „REZERVISTUL SIBIAN”.
A decedat, instant, la vârsta de 65 de ani în dimineața zilei de 13 ianuarie 2021 și a fost înmormântat în 15 ianuarie 2021 – Ziua Culturii Naționale și ziua de naștere a „românului absolut” Mihai Eminescu.
Vestea decesului col. (rtr.) IOAN VASILE PĂREAN, neașteptată și nedorită de nimeni, a îndoliat sufletul membrilor familiei lui și al tuturor celor care l-au cunoscut.
Când cei dragi se sting, ne revenim cu greu, poate niciodată. Amintirea lor va fi prezentă în adâncul inimilor noastre.
Ziua marelui poet Mihai Eminescu a fost omagiată la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare. Consiliul Județean Maramureș, în parteneriat cu Ministerul Culturii și în colaborare cu instituțiile aflate în subordinea administrației județene, a aprins simbolic Flacăra Culturii fiind marcată astfel și Ziua Culturii Naționale. La ora 18.00 clădirea bibliotecii a fost luminată din interior spre exterior cu video-proiecții cu chipul marelui poet al românilor. Citește restul acestei intrări »
Publicat de angelasimionca 
e-Bibliotheca septentrionalis 