Despre Mihail Diaconescu şi actuosa essentia!

Mihail Diaconescu
(n. 8 noiembrie 1937, Priboieni, Muscel, azi Argeș – d. 25 martie 2020, București)

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare,
Redactor-șef al revistei „Familia română”

Eram la o lansare de carte în Bucureşti, la Muzeul Literaturii Române. Şi pentru că printre argumentele mele despre persoana „lăudată” am folosit sintagma „actuosa essentia”, trimiţând apoi direct expresia spre concretul lucrurilor (amintindu-l pe „profesorul” Mihail Diaconescu, venit acolo doar ca să conversăm despre ale noastre), multă lume a rămas în „convulsie intelectuală”. Încerc să elucidez. Da, „actuosa essentia” înseamnă că e vorba (într-o operă!) de spiritul profund, cel care lucrează discret şi intim în oameni, rod al providenţei, proniei sau… progresului! În oameni sau în istorie!

Este şi cazul Profesorului Mihail Diaconescu. În numărul despre Mănăstirea Lainici al revistei „Familia Română” am publicat un comentariu la albumul său superb, neîntrecut până acum, ce oglindeşte viziunea artistică a picturii din această „vatră de spiritualitate românească”. Nu bănuiam că prin acest articol îl voi recuceri pe Domnul Profesor, cu care mă cunosc de vreo douăzeci de ani, de pe baricadele „luptelor culturale”. Dar ştiu acum că, prin publicarea în nr. 4/51 a articolului doamnei Monica Duşan „Mihail Diaconescu în monografii critice”, fac un pas, nu numai „înainte”, ci mai ales înaintea altora. Căci a scrie despre Mihail Diaconescu este deja o datorie culturală.

„În măsura în care, în viaţa zilnică a fiecăruia, triumfă trăirea în Dumnezeu, viaţa lor are profunzime, căci are sens”

Interviu cu Domnul prof. univ. dr. Ilie Bădescu – directorul Institutului de Sociologie al Academiei Române

realizat de dr. Stelian GOMBOŞ

prof. univ dr. Ilie Bădescu

Domnul prof. univ dr. Ilie Bădescu s-a născut în data de 9 mai 1948, în localitatea Luncaviţa din judeţul Caraş-Severin, şi este doctor în sociologie, profesor universitar şi cercetător. Este, din anul 2002, director al Institutului de Sociologie al Academiei Române.
În calitate de director, s-a implicat activ în revitalizarea cercetărilor dedicate mediului rural românesc, înfiinţând şi coordonând în cadrul Institutului Departamentul comunităţi şi dezvoltare rurală.
Este autorul a numeroase studii, manuale, monografii, enciclopedii şi tratate de sociologie, dintre care amintim Noologia. Cunoaşterea ordinii spirituale a lumii (2002), Tratat de geopolitică (2004), Enciclopedia sociologiei universale (2005), Tratat de sociologie rurală (2009).