LIMBA BĂTRÂNEASCĂ

31/08/2021

de Mircea Dorin ISTRATE

Mi-e dor de limba bătrânească, cu vorba-i moale, liniștită,
Din vreme veche, strămoșească, pe-aicea încă nepierită.
În spusa ei sunt vremi bătrâne și-atâtea taine încifrate,
Atât adâncă-nțelepciune, șirag de perle adunate.

Cuvintele în ea îmi cântă, avându-mi tril de ciocârlie,
Ce-n preasmerenie se umplu de dor arzând și bucurie,
În zisa lor se-nlăcrimează fiorul pus în Mioriță,
Iar în lucrarea cea surpată, jertfelicita nevestiță.

Citește restul acestei intrări »


MOARA SATULUI

16/08/2021

de Mircea Dorin ISTRATE

Mai CURĂ încă o Târnavă, la moara veche ce-i HÂITĂ,
E-nnămolit de-acuma GATUL, iar roata mare-i PUTREZITĂ,
Pe JGEABUL spart îm șapte locuri nu-i apă cum a fost odată,
Iar ȚÂGLA de pe PODUL  MORII, crăpată-i TĂTĂ și mi spartă.

În ea găsitu-și-a norocul PUHOI de negre rândunele,
Și poate încă pe atâtea, un STOL limbut de păsărele,
Mai toată ziua-i mare LARMĂ, dar noaptea trece în HODINĂ,
Și-n BOLUNZALA de acolo, mereu o viață stă să vină.           

E ca un stup acuma moara, cu viață-n ea, cum n-a avut
În timpul ei de din-nainte, ce-acuma-i vis dintr-un trecut,
Când fostu-mi-a, în vremuri bune, icoana unei vieți la țară,
Ce-avea în ea dumnezeire și-acu-i clipită, ce-o să piară.

Citește restul acestei intrări »


M-AM REÎNTORS ACASĂ

14/08/2021

de Mircea Dorin ISTRATE

Ce-i mai pe-acasă Gheorghe? Tot îl întreb în gând         
Pe un nepot mai tânăr, din satul meu uitat,
Că poate vin pe-acasă,  nu chiar așa curând,
Să văd ce-i mai pe-acolo, de când eu am plecat

                                  *

Am fost, mai cătră toamnă, când s-a mai domolit
Arșița verii care la noi e foc și pară,
Să pot umbla în voie, așa, mai HODINIT,
De cât mi-o fi nevoie din zori și până-n seară.

Am mers pe DRUMUL ȚĂRII mai până-n deal, La Cruce,
Iar de acol’, pe Vale, ajuns-am în hotare,
În flori de lămâiță amirosind a dulce
Se unduia agale bătrânul drum de care.

Citește restul acestei intrări »


VORBĂ VECHE BĂTRÂNEASCĂ

14/08/2021

de Mircea Dorin ISTRATE

Mi-e dor de-o vorbă veche, bătrânească
Ce are-n ea atâtea înțelesuri,
Rămasă din cea limba strămoșească
Cu tâlcul ei vrăjit, plin de eresuri.

În ceea vorbă-i multă-nțelepciune
Ce-au adunat-o-n veacuri de gândire
Strămoșii făcători de fapte bune
Ce au acum în ceruri izbăvire.

Nici nu gândim ce-avere ne lăsară
Și ce comoară-n grai e tăinuită,
Că vorba cea bătrână-i floare rară,
Ea înstelând cea limbă ce-i vorbită.

Citește restul acestei intrări »


AȘ VREA SĂ FIU, ACASĂ

10/08/2021

de Mircea Dorin ISTRATE

ACASĂ-i numai LOCUL în care TE-AI NĂSCUT,
Și unde-n clipa vremii și tu ai încăput
Să-ți treci COPILĂRIA ca-n Raiul fericit,
Și-apoi, cu alți de-o seamă să-l faceți, însfințit.

ACASĂ-i DRUMUL ȚĂRII, cu stele picurat,
IZVORUL de sub DÂLMĂ ce-n veci e nesecat,
POMIȘTEA POPII toată și STÂNA din RĂZOARE,
Și-n toamne COLILIA în tremur prin cotloane.

Citește restul acestei intrări »


RUGĂMINTEA MEA DIN URMĂ 

30/07/2021

de Mircea Dorin ISTRATE

Satule, ţi-oi spune-n şoaptă rugămintea mea din urmă,
Tu, primeşte-mă la tine să mă pui lângă ai mei,
Când veni-va SOROCITĂ clipa să mă las de turmă
Şi HODINĂ să îmi caut, sub covor de ghiocei.

Cu un car mă du la groapă, iar la boi le pune-n coarne
CIUCURI cu împletitură din cireşul înflorit,
Din SMICELE lungi de salcă să faci JUGUL, iar CORMANE
Fă-le doar din cimbrişorul, ce-i abia înmugurit.

Citește restul acestei intrări »


SLUJBA DE DUMINICĂ

18/07/2021

de Mircea Dorin ISTRATE

Și-MBUMBĂ Moșu, greu de-acuma,
Pân’ la grumaz, alba-i CHEMEȘĂ,
Își CHIAPTĂNĂ cu grijă barba
Ce-i cu mustața MĂGIEȘĂ,
Îi mai TOMNEȘTE-o leacă Buna
Pe umeri CLICHINA MÂȚOASĂ,
Să uită nu cumva să-l strângă
ȘĂRPARU vechi de CHELE-NTOARSĂ,
Și-apoi… făcând o largă cruce
Și-n gând spunând în tain-o rugă,
Să duc prin ZÂUA răcoroasă
Cu pas domol, AVAN s-ajungă,
În dealul unde-ncet să urce
La mica lor, bisericuță.

Citește restul acestei intrări »


VORBA BUNII

30/06/2021

de Mircea Dorin ISTRATE

Mi-e drag de Buna, maica ce odată
Cu drag în poala dânsei m-a crescut,
Că-n vorba-i dulce, NEÎNSTRĂINATĂ
Ea îmi spunea cât multe-a mai văzut.

Și-n glasu-i TRĂGĂNAT, ca de bătrână,
Simțeam cum VOROVEȘTE cu strămoșii,
Eu o-ntrebam ades: tu MAMĂ TÂNĂ,
Ce-ți spun acuma ei, NENOROCOȘII

Bătrânii cei cu PLETE și SUMANE
Ce-s oale și ulcele-n lutul sfânt?
Pe care-i văd acum ca pe icoane,
Mari VEGHETORI de neam, ce nu mai sunt,

Citește restul acestei intrări »


ADUCERE AMINTE

17/12/2020

de Mircea Dorin ISTRATE

Aș vrea să fiu iubito strat de floare,
Să mă mângâi în zori de dimineață,
Să mă săruți, și-o lacrimă ce-ți moare
Îmi fie rouă pentru scurta-mi viață.

 

Sau vrei să fiu un pui ce ciocârlie?
Un mac ce sângerează lanuri coapte?
O pieritoare clipă din vecie
Să-ți înfioare visele din noapte?

  Citește restul acestei intrări »


Virginia Paraschiv și Mihai Ganea, premiați la concursul „Armonii literare

08/12/2020

HIFA ROMÂNIA în colaborare cu Biblioteca Județeană Mureș și Liga Scriitorilor Români filiala Mureș au organizat concursul online de creație „Armonii literare”, ediția a II-a. În urma sesiunii de evaluare, au fost acordate reprezentanților Maramureșului următoarele premii literare: d-nei Virginia Paraschiv – Premiul I și d-lui Mihai Ganea – Premiul III. Citește restul acestei intrări »