FRUMUSEȚEA ZORILOR LINIȘTITE

08/04/2020

de Mircea Ioan CASIMCEA

Aroma florilor în zori, sosită pe Aripi de fluturi, se metamorfozează acum în Bucuria zorilor, triumfătoare. În această propoziție complexă unesc titlurile unui număr de trei cărți semnate de poeta clujeană, haijina Gabriela Gențiana Groza, tipărite în ultimii ani la cunoscuta editură Ecou Transilvan. Aceste cărți conțin în exclusivitate poezii în stil nipon, în formă fixă, numite haiku și tanka, alcătuite din trei, respectiv cinci versuri, cu număr fix de silabe. Poetul care scrie haiku se numește haijin, așadar Gabriela Gențiana Groza este o haijină româncă valoroasă, deținătoarea unor premii naționale, dar și a unui loc doi la Concursul Internațional de haiku, „Kusamakura” din Japonia. Între obligațiile unui haijin se situează aceea de a sugera cele patru anotimpuri ale anului, cu fenomenele cerești și terestre specifice, dar și alte momente ale vieții.

Cartea la care fac referire în continuare este intitulată „Bucuria zorilor”, tipărită în anul 2020, în condiții grafice excelente. În funcție de speciile literare la care apelează scriitoarea, creațiile sunt ordonate în următoarele diviziuni: Poeme haiku și Poeme tanka, iar în proză: Amintiri și Activitate ca haijin.

Poemele haiku urmează cronologia anotimpurilor. Natura se trezește din amorțeala iernii, ne aflăm în prag de primăvară, mai precis în timpul prevernal, cum scrie poeta: Prag de Mărțișor -/ gâștele sălbatece/ caută lacul, însă doar peste câteva zile: În zori, în livadă -/ pe o floare de piersic/ un fluture alb. Tot acum mijesc delicatele nervuri ale dragostei: Citește restul acestei intrări »


Și ne-am bucurat, așadar…

20/04/2018

de Gențiana GROZA

Nadia Baciu Fărcaș, Teo Groza, Gabriela Gențiana Groza, Mircea Ioan Casimcea

Nadia Baciu Fărcaș, Teo și Gențiana Groza, Mircea Ioan Casimcea

Caravana Gaudeamus, care a poposit în centrul Cetății zilele acestea, a reușit să-i mobilizeze pe iubitorii cuvântului scris, cititori și scriitori deopotrivă, într-o frumoasă ambianță, printre cărțile dornice să fie cercetate, apreciate și cumpărate pentru rafturile bibliotecilor personale. Cartea mea recent ieșită de sub tipar, Aripi de fluturi, aștepta și ea modestă, să fie adoptată de cineva. Emoțiile mi-au trecut parțial când am văzut că s-au adunat prietenii și membrii familiei, deși, așa cum aveam să le spun oaspeților mei într-un catren, chiar la început: „Am venit c-o carte nouă / Și nu știu ce să mă fac / Mă-întreb ce vă pasă vouă / C-am eu fluturi în stomac?”… Dar cu un cronicar precum scriitorul Mircea Ioan Casimcea, lansarea cărții a avut succes. Citește restul acestei intrări »


Gabriela Gențiana Groza – „Aripi de fluturi”

20/04/2018

Gentiana Groza_lansare de carte_Targul Gaudeamus_2018

de Mircea Ioan CASIMCEA

Cu un an în urmă, am recenzat cartea cu haikuuri intitulată Aroma florilor în zori, semnată de scriitoarea Gabriela Gențiana Groza și tipărită la cunoscuta editură clujeană Ecou Transilvan, în condiții grafice deosebite. De data aceasta, în anul 2018, aceeași editură tipărește o nouă carte a scriitoarei, cu creații în stil nipon, adică haiku și tanka, poeme în formă fixă, alcătuite din trei, respectiv cinci versuri. Cartea anterioară a fost pentru mine o surpriză cu totul deosebită, recenta carte îmi sporește convingerea că poeta se situează între valoroșii autori de haiku din literatura noastră. Citește restul acestei intrări »


GÂNDURI RAFINATE în noul volum de haiku ,,AROMA FLORILOR ÎN ZORI” al GABRIELEI GENŢIANA GROZA

07/04/2017
lansare_Gaudeamus_Gentiana Groza_5

Silvia Popescu, Dan Vatca, Gabriela Gențiana Groza, Teo Groza, Nadia Baciu Fărcaș, Mircea Ioan Casimcea

de Silvia POPESCU

BREF: A început să scrie haiku încă din 1994, când, la Palatul Copiilor din Cluj-Napoca, s-a înfiinţat acest cerc literar, constituit la început din cadre didactice şi condus de scriitorul Aurel Rău, care, fiind şi redactor şef al revistei „Steaua”a publicat creaţiile membrilor, printre care, bineînţeles, şi Gabriela Genţiana Groza. Citește restul acestei intrări »


Cititori ca niște flori

07/04/2017
lansare_Gaudeamus_Gentiana Groza_1

Nadia Baciu Fărcaş, Gabriela Genţiana Groza

de Gabriela Gențiana GROZA

Piersic în floare –
parfumul trupului tău
radiind pace

Tinerețea studențească, o etapă pitorească, face sufletul să crească și iubirea să-înflorească… Cine nu-și amintește cu drag de anii în care aveam în față toată viața și ne bucuram de deliciile vârstei celei mai frumoase, tinerețea? Gaudeamus igitur / Iuvenes dum sumus… (Să ne bucurăm, așadar, / Că încă suntem tineri…) Același cântec, devenit imn studențesc, ne anunță că: Vita nostra brevis est / Brevi finietur… (Viața noastră e scurtă / se va termina curând). Caravana Cărților a fost denumită inspirat „Gaudeamus”. Citește restul acestei intrări »


Gențiana Groza despre aroma florilor

11/03/2017
Gabriela Gentiana Groza cu palarie de paie

Gabriela Gențiana Groza

de Mircea Ioan CASIMCEA

Haikuul, ori poemul în stil nipon, este de fapt un tristih, cu sau fără metaforă, în care predomină starea emoțională a autorului, înfiorată întotdeauna de perspicacitate. Această formă fixă de poezie are tot mai mulți adepți în lirica românească, unii cu rezultate remarcabile. Printre ei se situează scriitoarea Gențiana Gabriela Groza (Trige), membră a Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor, autoarea cărții intitulate Aroma florilor în zori, tipărită recent (2017) la Editura Ecou Transilvan. Consider că mă situez printre admiratorii acestei scriitoare, nu doar fiindcă scrie străbătând câteva genuri și specii literare, ci și fiindcă are atât puterea creativă să edifice un limpede lirism, cât și dreaptă satiră în epigrame. Citește restul acestei intrări »


Un dar cu file de lumină

03/11/2015

de Gabriela Gențiana GROZA

Gabriela Gentiana Groza

Gabriela Gențiana Groza

Tărâmul nașterii și copilăriei este purtat în cele mai mici tainițe ale sufletului fiecăruia dintre noi. Preocupările cotidiene legate de familie și profesie astâmpără fără răgaz dorul de crâmpeiul de Univers în care am crescut, spre care tânjește ființa noastră. În scrierile unora dintre noi apar ici și colo semne ale neuitării întâmplărilor de odinioară din locurile natale. La senectute, amintirile devin mai însemnate, mai pregnante, de parcă totul s-a petrecut ieri. Noi, cei cinci copii ai unui preot și ai soției sale, învățătoare, ne-am petrecut vacanțele la Constanța, la bunicii dinspre tatăl meu. De aceea am lecturat cu interes volumul Căruța luminoasă, apărut la prestigioasa editură clujeană Casa Cărții de Știință. coperta_CasimceaAutorul ei, Mircea Ioan Casimcea, născut pe meleaguri dobrogene, avea să îmi aducă mai aproape de urbea de pe Someș, unde viețuiesc de peste un sfert de secol, imagini și întâmplări de la malul mării. Fiul unor dascăli dăruiți cu toată ființa misiunii speciale de educație a vlăstarelor aflate sub bagheta lor, autorul cărții desfășoară narațiunea împletind realitatea cu imaginarul. Din povestirile pe care le țese cu har, se desprinde atmosfera în care a trăit și a fost educat alături de elevii părinților săi. Pana autorului alunecă viguros în zone mai mult sau mai puțin confortabile, fără menajamente, de aici puterea de evocare a stărilor care l-au încercat la un moment dat. Amintesc capitolele volumului de proză casimcian: Satul din nacelă, Straniile cărți, Cu calul ghidran, Harem cu daraveră, Logodna tâmplarului, Citește restul acestei intrări »