Mulțumiri domnului director Mircea Petean!

Mulțumim colaboratorului nostru Mircea Petean, directorul Editurii Limes, respectiv directorul onorific al Revistei de cultură și atitudine CRONOGRAF, pentru cuvintele alese adresate Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare și directorului instituției, dr. Teodor Ardelean, așternute în paginile revistei mai sus menționate nr 3(23), an VI, septembrie 2021.

Din carnetul editorului

de Mircea PETEAN
Poet, director Editura Limes, Cluj-Napoca

Fără o bună colaborare cu bibliotecile județene și universitare, municipale, orășenești sau chiar sătești, nici un editor din țara aceasta nu ar avea șanse de succes. Am avut norocul de a cunoaște oameni de carte adevărați, conducători de astfel de instituții – unii dintre ei le-au refăcut din temelii, alții le-au remodelat, astfel încât să corespundă necesităților unei lumi aflată într-un proces de perpetuă înnoire. I-aș numi aici și acum pe câțiva dintre ei, cu care am avut un parteneriat extraordinar: regretații Traian Brad (Cluj-Napoca) și Ioan Popișteanu (Constanța); apoi, Doru Radosav, Valentin Orga (fostul și actualul director al BCU Lucian Blaga din Cluj-Napoca), Zanfir Ilie (Galați), Dumitru Ghiță (Călărași), Gh. Gabriel Cărăbuș (Suceava), Doina Popa, Adrian Grănescu (Cluj-Napoca), Mioara Pop (Alba Iulia), Florica Pop (Zalău), Ligia Mirișan (Oradea), Nicolae Busuioc, Catinca Agache, Camelia Leonte (de la Biblioteca Județeană Gheorghe Asachi din Iași), Teodora Fântânaru (Focșani), Corina Teodor (Târgu-Mureș), Constantin Bostan (Piatra Neamț), Echim Vancea (Sighetu Marmației) ș.a., să mă ierte cei pe care nu i-am pomenit. Între ei, însă, cel mai impozant și mai vrednic a fost și este Teodor Ardelean.

Nu cred în reîncarnare. Şi totuşi!

Curajul atitudinii

de Mircea PETEAN

Cu siguranță nu m-aș fi apropiat atât de tare de lumea nevăzătorilor dacă nu aș fi acceptat să joc rolul omului-de-hârtie-cu-coperți-de-carton. În această calitate îndeosebi am fost căutat de doi dintre liderii Asociației Nevăzătorilor din România – Radu Sergiu Ruba și Ion Podosu – scriitori importanți amândoi, pe care-i știu din tinerețe. Așa i-am descoperit pe câțiva dintre cei ce se străduiesc să confere și o dimensiune estetică existenței lor marcate de acest handicap. Aceștia au devenit colaboratorii mei și ai Limes-ului nostru dacă nu chiar limesieni adevărați.

Cu cărţile pe masă

de Viorel ŞERBAN,
Geoagiu-Băi

Acum, când mesajul poeziei abia se mai întrezăreşte printre aşchiile cioplitorului care îşi şlefuieşte opera până dincolo de esenţă, eu încerc, fără însă a şti în ce măsură am să reuşesc, să spun lucrurilor pe nume. Mărturisesc că oricât am încercat, nu am reuşit niciodată să creez ceva fără a fi, într-un fel, legat de realitate, de trăirile şi sentimentele mele.

Atât poezia, cât şi proza mea vreau să redea ceea ce a simţit sufletul meu, încercând să prezinte trăirea cât mai acută a sentimentelor din momentul derulării lor. Dorinţa de a cunoaşte m-a împins să explorez cât mai multe domenii, destul de diferite unele de altele.

Domeniul poeziei l-am cercetat în diferite etape ale vieţii, cu mari intervale între ele. Dacă e să fiu sincer, trebuie să recunosc că am acordat destul de puţină atenţie creaţiei personale, până în apropierea anului 2000, considerând-o lipsită de valoare.

De Ziua Culturii Naţionale, la Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din România

COMUNICAT DE PRESĂ

Duminică, 15 ianuarie 2017, ora 12.30, membri ai Filialei Cluj a U.S.R. vor fi prezenţi, ca în fiecare an, la Momentul Eminescu din faţa Teatrului Naţional „Lucian Blaga”.

Luni, 16 ianuarie 2017, ora 12.00, are loc, la sediul filialei clujene, o Şezătoare literară dedicată Zilei Culturii Naţionale.
În program:

Scriitorul Marian Ilea va fi prezent la „Gaudeamus” Cluj-Napoca 2015

Marian Ilea

de Gelu DRAGOŞ (GDL)

Scriitorul maramureşean Marian Ilea va fi prezent la Târgul de carte GAUDEAMUS Cluj-Napoca, vineri, 24 aprilie, cu cele mai recente apariţii ale sale: „Amintiri din Casa Scării” şi „Gravimetrul”, ambele romane apărute la editura clujeană „Limes”, director Mircea Petean.

Agenda săptămânii 8-13 decembrie 2014 – Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare

de Ştefan SELEK

Marţi, 9 decembrie
ora 16, Sala de conferinţe
Editura Limes (Cluj-Napoca) şi Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” vă invită la lansarea cărţilor:
„Amintiri din casa scării”: roman, autor Marian Ilea
„Cântarea Cântărilor lui Milarepa”, traducerea de Ana şi Mihai Olos
Nicanor, ultimul om” şi „Catedrala din auz” – poeme ligure, autor Mircea Petean
Vor vorbi:
conf. univ. dr. George Achim
dr. Ioan Marchiş
dr. Cătălin Cherecheş
pr. Vasile Luţai
Autorii vor oferi autografe, iar editura va oferi spre vânzare şi alte titluri, cu o reducere de 30%.

 Miercuri, 10 decembrie
ora 13, Sala de conferinţe
Inspectoratul Şcolar Judeţean, Consiliul Judeţean al Elevilor (CJE) şi Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” organizează Adunarea generală a CJE şi Festivalul salamului de biscuiţi – ediţia de iarnă.
ora 14, Sala de conferinţe
Sub genericul „De la pacea de acasă la pacea în lume” va avea loc festivitatea de premiere a elevilor şi studenţilor participanţi la concursul „Flori de gând… împotriva violenţei” – ediţia a IX-a din cadrul Campaniei celor 16 zile de activism împotriva violenţei asupra femeii, care a început în 25 noiembrie, Ziua Internaţională împotriva Violenţei asupra Femeii şi se încheie în 10 decembrie, Ziua Drepturilor Omului.
Concursul este organizat de Filiala Baia Mare a Asociaţiei Femeilor Împotriva Violenţei „Artemis” şi Serviciul Public Asistenţă Socială Baia Mare, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Maramureş, Asociaţia Femina XXI, COJES, Asociaţia YMCA Baia Mare, Federaţia YMCA România şi „Graiul Maramureşului”, şi cu participarea elevilor şi studenţilor de pe raza municipiului Baia Mare.

Vineri, 28 noiembrie 2014 la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare

O activitate cu copiii la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare

de Ştefan SELEK

Vineri, 28 noiembrie
ora 10, Sala de conferinţe

Va avea loc activitatea Lumea poveştilor „Piticului fugit de acasă” întâlnit în opera Deliei Radu.

Activitatea face parte din proiectul „Cu poveştile la drum…” şi urmăreşte introducerea copiilor în lumea mirifică a cărţii, iar de această dată, în frumoasele texte ale Deliei Radu.

Prin parteneriatul „Cu poveştile la drum”, realizat între grădiniţă şi şcoală, ne propunem să introducem copiii în lumea cărţilor, să le dezvoltăm creativitatea în exprimare, să le formăm o atitudine pozitivă faţă de carte, să facem cunoscută semnificaţia unor evenimente legate de cultura şi civilizaţia românească.

Momente ale activităţii:

ŞI TOTUŞI… E ORA SOARELUI

de Gabriela Genţiana GROZA

De câte ori mă apropii de Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” Cluj îmi amintesc de întâlnirile mele cu membrii cenaclului „Traian Brad” pe care l-am înfiinţat în anul 2002. La şedinţele lunare invitam poeţi şi scriitori prestigioşi, de la care copiii aflau taina scrisului. În anul 2004 am primit o scrisoare de la poetul Ion Brad, fratele neobositului bibliotecar Traian Brad pe care l-am cunoscut şi apreciat. În Câteva gânduri pentru revista „Muguri” a cenaclului, poetul ne încuraja cu dragoste în activitatea noastră, dăruindu-ne câteva nepreţuite sfaturi: „Titlul frumoasei voastre reviste îmi aminteşte de «Mlădiţele» care apăreau în anii când eram elev la Liceul «Sfântul Vasile cel Mare» din Blaj (1940-1948). N-am apucat să debutez în acea revistă, ea fiind suprimată chiar înaintea desfiinţării vestitelor şcoli blăjene, supranumite «Fântâni ale darurilor», încă de la deschiderea lor în toamna lui 1754, adică tocmai acum 250 de ani. Vremuri grele şi triste! / Prima oară mi-am văzut numele tipărit sub poeziile trimise revistei şcolare «Gând tineresc» din Alba Iulia, în primăvara anului 1947. Poate că nici părinţii voştri nu erau încă născuţi pe atunci. În mod sigur, bunicii, care ne sunt uneori chiar mai dragi decât părinţii. Cred că de la ei învăţăm primele poveşti şi poezii… / Oricum, dragi elevi care alcătuiţi cenaclul cu numele regretatului meu frate Traian (al nouălea copil al mamei, eu fiind primul), la recunoştinţa mea pentru distinsa poetă şi profesoară care vă îndrumă lecturile şi scrisul, doamna Gabriela Genţiana Groza, se adaugă dragostea pentru voi toţi, şi bucuria că vă încercaţi norocul nu numai în lumea complicată a cifrelor şi computerelor, ci şi în cea mai puţin abstractă, mai sensibilă, mai umană, a literaturii şi artelor. / Dacă mi-aţi cere un sfat ca scriitor ajuns azi-mâine la 75 de ani, după ce am publicat multe volume de poezii, proză, teatru, memorii, eseuri, traduceri, v-aş putea îndruma doar la ceea ce am învăţat şi eu de la dascălii mei: «citeşte 100 de poezii şi încearcă una singură!» Iar odată scrisă, aş adăuga imediat, las-o câteva zile să se «răcească» să-i poţi vedea mai bine şi calităţile şi defectele. Iar această judecată, deloc uşoară, o poţi face mai bine numai dacă ai citit cu atenţie operele marilor poeţi români şi străini, numai dacă îţi îmbogăţeşti harul înnăscut prin luminile culturii. Dar nu cred că e nimerit să vă ţin vouă o lecţie pe aceste teme vaste, de care trebuie să ne ocupăm toată viaţa. Deocamdată ascultaţi-o atent pe doamna Groza, şi, desigur, pe colegii care vă spun păreri critice despre lecturile voastre. Mie nu-mi rămâne decât să vă doresc să ajungeţi mari, sănătoşi şi fericiţi, compensând astfel oboselile şi melancoliile noastre, ale celor cărunţi. Vă îmbrăţişez cu toată dragostea, Ion Brad, Bucureşti, februarie 2004.”

POEME HAIKU ALE HAIJINILOR CLUJENI

de Gabriela Genţiana GROZA

Din anul 1993 am frecventat la Palatul Copiilor din Cluj-Napoca şedinţele Cenaclului literar „Octavian Goga” coordonat de poeta Persida Rugu. La cenaclu, condus acum de scriitoarea Rodica Scutaru-Milaş, participă dascăli cu preocupări literare. Îmi amintesc cu plăcere de primele noastre întâlniri, la sfârşitul cărora citeam poeme haiku pe care le compuneam la îndemnul poeţilor Ioan Marinescu, Teofil Voinescu şi colegei Ana Marinoiu. Am format în cele din urmă un cerc de haiku la care au aderat ulterior şi alţi poeţi. Existau pe atunci puţine materiale scrise despre lirica niponă, din care puteam să aflăm regulile de compunere a micropoemelor. Poate şi de aceea ne ambiţionam să progresăm stimulându-ne reciproc. Ioan Marinescu a devenit coordonatorul cercului nostru de haiku. Poetul Aurel Rău era Preşedinte de onoare. Fiind o personalitate bine conturată a literaturii române, ne-a obligat la seriozitate în abordarea genului. El însuşi este autor al unor frumoase haiku-uri. Primele poeme le-am publicat în 1995 în revista „Steaua”, la care redactor-şef era Aurel Rău. Am publicat apoi haiku în volumul „Murmurul sevei” în 1999 şi în volumul „Sfârşit de sezon” din anul 2003. În 2006 am publicat haiku şi tanka în volumul „Amurg pe Someş” iar în 2012 în volumul „La mâna lui Cronos”, haibun, haiku şi tanka. Am apărut alături de alţi poeţi în numeroase antologii ale haijinilor români. Iată câteva dintre creaţiile haijinilor clujeni, aşa cum le-am aflat în volumul ,,366 lecţii de haiku’’ publicat de Florin Grigoriu la Editura Amurg sentimental din Bucureşti în anul 2009.