„Ca o imensă scenă, Transilvania…” de Mircea Zaciu

Recomandare de lectură

Ca o imensă scenă, Transilvania… de Mircea Zaciu, Ediția a II-a, Prefață de Ion Pop, a apărut la Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca în anul 2018 și cuprinde 474 de pagini. Este un proiect editorial dedicat Centenarului Marii Uniri, realizat la inițiativa lui Radu Zaciu, fiul autorului, și apărut sub egida Episcopiei Greco-Catolice din Oradea. Cartea deschide Seria de autor Mircea Zaciu. Imagine coperta I: Tâmpa (Der Kapellenberg bei Kronstadt), după Ludwig Rohbock (1820-1880), gravor: F. Foltz, cca. 1864, gravură în oțel, 8 x 12,7/ 7,3 x 11,7 cm. Lucrarea se află în patrimoniul Muzeului de Artă Braşov.

S-a recunoscut unanim energia explozivă pe care această provincie românească o aduce, începând cu Școala Ardeleană, în mișcarea de idei a națiunii, dar și în fertilizarea unor capitole literare ca poezia ori romanul, propulsarea epicului, socialului, etnicului și eticului, categorii majore, necesare unei literaturi tinere adeseori ispitită de miraje venite de departe sub cuvântul unei integrări în ritmuri europene. Între „tradiție” și „modernitate”, bătălie reluată la epoci diferite, cu alți protagoniști dar esențial aceeași, Transilvaniei i s-a rezervat fieful Tradiției printr-o îndelungată prejudecată. Ea voia să probeze conservatorismul estetic și rezistența la „nou” în formele sale calofile, a ardelenilor. Paradoxal, valorile acestui ținut rămân însă mereu actuale și uneori foarte moderne, în vreme ce altele, ostentativ moderne,

Omul, dascălul, sculptorul şi scriitorul Viorel Pop – Popas la Borna 84!

de Gelu DRAGOŞ

Viorel Pop
n. 4 mai 1937

Miercuri, 5 mai, ora 11,30 la Biserica Ortodoxă Fărcaşa, respectându-se toate măsurile date de blestemata pandemie, a avut loc aniversarea profesorului, sculptorului şi scriitorului Viorel Pop la împlinirea vârstei de 84 de ani, printr-o manifestare cultural-religioasă de ţinută.

Cine este de fapt profesorul Viorel Pop? S-a născut la 4 mai 1937 în satul Nima, judeţul Someş, actualmente Cluj,

Pamfil Bilţiu – Ion Stan Pătraş şi zestrea sa artistică

de Gelu DRAGOȘ

O carte de colecţie, o carte reprezentativă pentru Maramureş, ne propune neobositul etnolog Pamfil Bilţiu şi colaboratoarea şi consoarta lui, Maria Bilţiu. Apărută în condiţii grafice deosebite, ea se numeşte „Ioan Stan Pătraş şi zestrea sa artistică”, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, editura „Cetatea Romei”, director dr. Nicoară Mihali (carte-simbol, tocmai bună pentru a putea fi oferită turiştilor care ne trec pragul).

Demersul domnului Pamfil Bilţiu este salutar fiindcă Maramureşul, dacă se identifică cu ceva, se identifică cu porţile maramureşene, bisericile de lemn, folclorul de pe Iza şi Mara şi în mod excepţional cu „Cimitirul vesel” din Săpânţa.

Din Cuvântul de început, numit „Argument” aflăm că: „Lucrarea noastră îşi propune să umple un gol resimţit de multă vreme. Prin ea ne propunem să analizăm şi să tratăm opera meşterului Ioan Stan Pătraş sub toate aspectele ei,