Academicianul Nicolae-Victor Zamfir, la invitația dr. Nicolae Bud, a vizitat comuna Mireșu Mare

Acad. Nicolae-Victor Zamfir

de Gelu DRAGOȘ

Zile bogate pentru domnul academician Nicolae-Victor Zamfir, care a poposit pe meleaguri maramureșene la invitația dl. deputat ing. dr. Nicolae Bud, unde a conferențiat în zilele de 4-5 mai la Colegiul Național „Vasile Lucaciu” în cadrul simpozionului național „Drumul spre cercetare în fizică”, știindu-se faptul că elevii acestui valoros colegiu băimărean are campioni la această disciplină numită „Fizică” la nivel european și mondial.

Oaspetele de onoare al Maramureșului acad. Nicolae-Victor Zamfir este fizician de talie mondială. Unul dintre cele mai importante rezultate științifice, care poartă semnătura sa, este studiul coexistenţei de fază în structura nucleară. Academia Română l-a ales membru corespondent în 2006 și a devenit titular în 2015. Din 2013, este președintele Secției de științe fizice a Academiei Române.

A fost distins cu Premiul „Dragomir Hurmuzescu” al Academiei Române (1984), cu Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler (2008) și de Ofițer (2015). Din partea statului francez, a primit Ordinul

Cu colinda la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare

Colindători de la Şcoala din Mireşu Mare, Maramureş 

Întâlnire cu scriitorii la Școala Gimnazială Mireșu Mare

de Cristian LAURENŢIU

În preajma Crăciunului și învăluiţi în spiritul lui, elevi din Mireșu Mare și Lucăcești s-au întâlnit cu poeții Carmena Felicia Băințan, Aurelia Oancă și Iacob Oniga, în cadrul unui proiect educațional numit „Povești la gura sobei”. Dacă elevii pregătiți de dascălii Ana și Gelu Dragoș, Lucia Pop i-au colindat pe invitați, și ei, la rândul lor, au fost colindați de cantautorul Eugen Marchiș.

Poveștile la care a participat și directorul școlii, prof. Dorel Merciu, au adus în atenția tinerilor participanți emoțiile cu care așteptau Crăciunul, cum se făcea pâinea și cozonacii în cuptor, cum se duceau la școală în opinci, dar iernile erau atât de minunate, nu lipsea zăpada și poveștile ascultate la gura sobei. Mulțumiri se aduc și gazdei, bibliotecar Ruxandra Elisabeta Mogoș, care a organizat un stand cu cărțile poeților prezenți și o mini-expoziție de Crăciun în Centrul de Documentare și Informare.

Consilierul educativ, prof. înv. primar Ana Dragoș a spus: „Oamenii sunt tot mai ocupaţi, s-au îndepărtat

S-a deschis Casa-muzeu Ion GEORGESCU MUSCEL

de Gelu DRAGOŞ

Sâmbătă, 18 iunie, într-o autentică zi de vară, între prieteni, pictorul, poetul şi profesorul Ion Georgescu Muscel a inaugurat, oficial, Casa-muzeu care-i poartă numele. Casa, care se găseşte în satul Lucăceşti, comuna Mireşu Mare, beneficiază de o sală de expoziţie unde sunt expuse aproximativ 30 de lucrări, dar o parte însemnată din picturile autorului se găsesc pe holurile şi în camerele vilei cu etaj.

În aproximativ patru ore, pictorul Ion Georgescu Muscel, într-o vervă deosebită, când copleşit de amintiri, când bucuros, când trist, când mulţumit de realizările Domniei sale, ne-a povestit istoria fiecărui tablou, ne-a relatat semnificaţia fiecărei picturi (ce a dorit să sugereze, tematica gândită, care sunt simbolurile şi cheia acestuia), începând cu cea realizată la doar 17 ani şi terminând cu cea mai recentă pictură la care lucrează (neterminată încă), o reproducere a unui pictor francez.

Fiind un nostalgic, fiind un familist convins, fiind un creştin practicant, multe dintre picturi se referă la portrete, peisaje rurale, natură moartă,

Gelu Dragoș sau singurătatea poetului de cursă lungă

de Al. Florin ŢENE
Preşedintele Naţional al Ligii Scriitorilor Români
Membru al Academiei Americano-Române de Artă şi Ştiinţă

De ani buni citesc blogul personal al dascălului Gelu Dragoș „Moara lui Gelu”, plăcându-mi relatările, imaginile și articolele pe care le publică. Și mai este o frântură de amintire. Din Mireșu Mare am avut o colegă, prin anii 1963, la Institutul Pedagogic de 3 ani din Baia Mare.

Dedicația cu care am primit acest volum mă onorează, fapt ce mă face să o reproduc: „20 septembrie 2021, Familiei de scriitori Al. Florin Țene și Titina Țene, cu mult drag și prețuire această carte de poezii! – Gelu Dragoș.”

Cartea editată în condiții grafice deosebite, intitulată „Singurătatea poetului”, apărută la Editura „Grinta”, Cluj-Napoca, 2021. Cu o prefață de Nicolae Goja și postfață semnată de Gabriel Cojocaru, cuprinde două cicluri de poeme și o paletă policromă cu opinii ale scriitorilor despre poezia lui Gelu Dragoș, semnate de:

„Mă împiedic de treptele timpului meu”

de Florica BUD

Îl cunosc pe Gelu Dragoș de mult timp. Dar cine nu îl cunoaște pe Gelu? „Lasă-mă să cad lângă nopțile lungi”, zice poetul, mereu prins între datorie și vise. Dar, Gelu Dragoș este în primul rând dascăl, om de vază în comuna sa, părinte, făuritor de reviste școlare, vector de cultură între sate, sat și oraș, între oamenii de cultură ai orașului Baia Mare, chiar și atunci… „Când poezia și poetul devin o osie în lemn”. Conducător al unui cenaclu cunoscut, cenaclul „Petre Dulfu” din Satulung, el este și un ziarist destoinic, scriitor și nu în ultimul rând, poet.

„Sunt rouă, iarbă, izvor și vis”. Ce simplu își definește complexitatea, în dorința de a fi înțeles de cei din jur! Clocotind de seva ce vine din rădăcini bine înfipte în glia strămoșească, declară cu lejeritate: „Mai trag o brazdă prin cuvinte/ înnobilând cum se cuvine”. De altfel în casa în care a văzut lumina zilei Gelu, nu doar el, adună cuvinte alese, căci Domnul și-a întors fața către familia sa. Iar, ursitoarele au fost darnice, binecuvântând familia Dragoș, gospodari de vază ai comunei Mireșul Mare și pe cei doi copii talentați și sârguincioși.

S-a întrunit Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Maramureș

COMUNICAT DE PRESĂ

Persoană de contact: Anca Goja,
purtător de cuvânt
tel.: 0740-192451

Luni, 10 iulie, la Palatul Administrativ din Baia Mare, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Maramureș s-a reunit în ședință, condusă de prefectul Sebastian Mihai Lupuț, președintele CJSU. Ordinea de zi a cuprins două puncte:

1.Aprobarea Planului de măsuri pentru diminuarea potențialelor efecte negative ale caniculei și secetei pe teritoriul județului Maramureș pe anul 2017;

2.Aprobarea Centralizatorului privind pagubele produse de fenomenele hidrometeorologice periculoase pe teritoriul județului Maramureș, în perioada 20 februarie – 24 iunie 2017.

Festivalul Folcloric-Concurs „Florile Someşului” – Mireşu Mare 2016, ediţie jubiliară!

Primăria şi Consiliul Local Mireşu Mare
Şcoala Gimnazială Mireşu Mare

INVITAŢIE

Avem deosebita plăcere să vă invităm la cea de-a X-a ediţie a Festivalului Folcloric „Florile Someşului” din localitatea Mireşu Mare, jud. Maramureş, care va avea loc în data 29 mai 2016, începând cu ora 12.00
Invitat special al festivalului: IULIA LUNGU
Prezenţa dumneavoastră ne-ar onora!
Vă aşteptăm cu mult drag!

Festivalului Folcloric-Concurs Interjudețean pentru Copii
„Florile Someşului”
Mireşu Mare
editia a X-a
29.05.2016

Primăria Mireşu Mare în colaborare cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Maramureş și Școala Gimnazială Mireșu Mare, organizează în data de 29.05.2016 a X-a ediţie a festivalului folcloric „Florile Someşului”.

Festivalul folcloric din Mireşu Mare şi-a ales „florile”

de Gelu DRAGOŞ

Ediţia a IX-a Festivalului folcloric „Florile Someşului”, care a avut loc duminică, 7 iunie 2015, pe o vreme splendidă, şi-a desemnat laureaţii.

Juriul, format din dr. Ştefan Mariş, preşedinte, prof. univ. Clara Săcăleanu, prof. Lucica Mogoş, cântăreaţa Leontina Dorca şi prof. Vasile Cupşa a deliberat şi a hotărât acordarea următoarelor premii la secţiunea „Ansambluri”:

Marele premiu (1.000 de lei) – Ansamblul Folcloric „Vasile Lucaciu” Şişeşti;
Premiul I – Ansamblul „Mugurii Codrului” Mireşu Mare;
Premiul II – Ansamblul „Dacia” Oradea, Bihor;
Premiul III – Ansamblul „Cununa Chioarului” Satulung;
Menţiuni: Ansamblul „Flori din Lăpuşel”, Ansamblul „Codruleţul” din Tăşnad, Satu Mare şi Ansamblul „Tradiţii din Chioar” din Valea Chioarului.
Premiul special al juriului s-a acordat Ansamblului „Muncelul” din Gârdani.

BAVNA – „PĂDURE DE GÂNDURI”

de Gelu DRAGOŞ

Încă din pruncie m-am îndrăgostit definitiv de Rezervaţia de stejar pedunculat Bavna Lucăceşti-Fersig. În fericita mea copilărie, îmi închipuiam că acolo trăiesc zâne, pitici, că sunt cabane în care vânătorii au în curtea lor căprioare, cerbi, iepuraşi şi veveriţe, că pădurarii vânează urşi, porci mistreţi şi lupi. După ce am crescut mai măricel, am descoperit pârâul Măriuş când mergeam cu tata sau unchii mei, Ioan şi Vasile, la cules de hribe. M-au impresionat cetele, păsări foarte asemănătoare cu berzele. În adolescenţă, cred că eram în clasa a XI-a la liceu, eram la cules de cartofi cu familia mea în locul numit La Pădure, cel mai apropiat teren agricol de Rezervaţia Bavna, despărţit de aceasta de păşunea satului. Atunci l-am cunoscut pe profesorul Ioan Nădişan, care, venind pe un drum lăturalnic, s-a împotmolit cu Dacia sa 1300 şi ne-a rugat să împingem maşina ca să iasă din noroiul în care intrase. Mama mea, curioasă, l-a întrebat ce caută un „domn” în zonă, iar el ne-a povestit ce bogăţie verde avem lângă noi. Ne-a mai spus că merge să monitorizeze colonia de stârc cenuşiu (Ardea cinereea) înainte de a pleca în ţările calde şi că acestea şi-au găsit lăcaş pe o arie de aproximativ 71 de stejari, în partea de nord a rezervaţiei, la o distanţă de circa 80-100 de metri de liziera pădurii. Tatăl meu, Aurel, brigadier de câmp, l-a întrebat de unde ştie atâtea lucruri, iar acesta şi-a continuat cu patos discursul, spunând că sunt aproximativ 160 de cuiburi, câte trei până la şapte cuiburi într-un copac. Fascinat de ceea ce spunea profesorul, i-am rugat pe ai mei, cu toate că mai erau cartofi de cules, să mă lase să-l însoţesc pe misteriosul străin. Avea la dânsul un aparat foto, rusesc, cred, cu care dorea să facă fotografii, şi un carneţel în care nota ceea ce i se părea important. Am obţinut cu greu acceptul alor mei, spunându-le că voi încărca sacii cu cartofi la întoarcere, şi am plecat bucuros cu dânsul, iar lui i s-a luminat chipul, deoarece nu era singur şi avea un tovarăş care cunoştea în amănunt relieful şi îl putea ghida cu autoturismul pe drumul cel mai bun posibil.