Misterul clipei

de Valer POPEAN

Misterul clipei mă-nfioară
Atunci când bate-n miez de noapte
Și-n liniștea ce mă-nconjoară
Doar gândul ei se-aude-n șoapte,

Ascuns în timpul care trece
De dragoste răpus, târziu,
Eu mă îmbăt cu apă rece
Doar, doar, iubirea reînvii,

Misterul clipei

de Irina Lucia MIHALCA

Un moment este tot ce trebuie pentru a începe un poem,
într-o clipă de fericire
se vor forma
primele cuvinte ce-i deschid zorii,
aşa cum lumina soarelui atrage respiraţia,
în timp ce natura departe îşi poartă cântecul
pentru începutul unei noi zile,
aşa cum izvorul nu are nevoie de apă,
doar de bucuria de a fi izvor, având totul.
Prin toate între ele, poeţii ar trebui să fie legaţi,
iar fiecare bătaie a inimii lor s-o simtă ceilalţi.