27 octombrie: Inaugurarea Ansamblului sculptural de la Târgu-Jiu

27/10/2022

La data de 27 octombrie 1938 a fost inaugurat ansamblul monumental de la Târgu Jiu conceput de Constantin Brâncuşi în cinstea ostaşilor români căzuţi în Primul Război Mondial, ansamblu ce cuprinde cele trei capodopere brâncușiene: „Masa Tăcerii”, „Poarta Sărutului” și „Coloana fără sfârşit” sau „Coloana Infinitului”, dar și cele 24 scaune din piatră, în forma de clepsidră dispuse de o parte și de alta a Aleii Scaunelor, alee ce face legătura între „Masa Tăcerii” și „Poarta Sărutului”.

Propunerea de a ridica acest ansamblu i-a fost adresată marelui sculptor în 1935, când Liga Națională a Femeilor din județul Gorj, prezidată de Arethia Tătărescu, soția primului-ministru din acea perioadă, Gheorghe Tătărescu, i-a solicitat lui Brâncuși să înalțe la Târgu Jiu o „coloană” în memoria eroilor căzuți în Primul Război Mondial. Brâncuși a acceptat propunerea, iar în 1937, a început să lucreze la definitivarea „Coloanei Infinitului”, mergând în același timp în carierele de la, Banpotoc și Rușchița ca să aleagă piatra pentru „Poarta Sărutului” și „Masa Tăcerii”. După ce materialul a fost ales, marele sculptor s-a apucat de finalizarea ansamblului monumental, ansamblu ce a fost terminat în toamna anului 1938 și inaugurat la data de 27 octombrie, același an.

Aici la Târgu Jiu există singurele opere de artă ale lui Brâncuși expuse în aer liber, opere Citește restul acestei intrări »


Troița maramureșeană a ajuns la Chișinău!

18/10/2022

de dr. Ioan GOGOTA
Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare

Troița maramureșeană la Chișinău: 15 octombrie 2022; 15 ianuarie 1991

Cu ocazia Zilelor Chișinăului, în perioada 13-17.10.2022, sub egida Asociației Culturale „Familia română” (președinte dr. Teodor Ardelean), a avut loc așezarea și sfințirea unei troițe maramureșene monumentale, opera părintelui Teodor Bârsan din Bârsana (fiul celui mai mare sculptor în lemn sacru din Maramureș, Teodor Bârsan, considerat „sculptorul porților cerului Maramureșului”, trecut în veșnicie în ianuarie 2022). Asociația Culturală „Familia română”, un adevărat ctitor al veșniciei românești, prin tot ce a realizat, s-a implicat în edificarea de biblioteci pentru românii din străinătate, a unor colțuri românești, în ridicarea de biserici maramureșene din lemn, de porți maramureșene și de alte monumente simbolice care întrețin sentimentul românesc al ființei printre străini.

Noua troiță a fost amplasată în parcul central din fața Catedralei Ortodoxe, cu ocazia Hramului orașului Chișinău – moment important în viața locuitorilor din acest cadru geografic (15 oct. 2022), pe soclul fostului monument de for public „Troița Maramureșeană” (instalată la 15 ianuarie 1991 și afectată de intemperii), Citește restul acestei intrări »


„Spre Slava lui Dumnezeu și a noastră mântuire”

18/10/2022

de dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare,
Redactor-șef al revistei „Familia română”.

La momentul în care această minunată revistă iese de sub tipar, la Chișinău are loc procesiunea de vernisare și sfințire a unei TROIȚE MARAMUREȘENE. În PISANIE se menționează:

„Această sfântă cruce monumentală, simbol al credinței ortodoxe românești, s-a ridicat spre a fi popas la închinăciune și de rugăciune, pe locul primei troițe aduse din Maramureș și instalate la 15 ianuarie 1991, în cinstea lui Mihai Eminescu. Inițiator: dr. Teodor Ardelean, președintele Asociației Culturale «Familia română» din Baia Mare. Meșter popular: părintele Teodor Bârsan din Bârsana Maramureșului. Susținător financiar principal: CNTEE Transelectrica SA din București. Mentor edilitar: Ion Ceban, Primar general al municipiului Chișinău”.

Evident că, potrivit rânduielilor din acest domeniu special – monumente religioase de for public – pe placa votivă a fost menționat și un text sapiențial. Trecătorii și închinătorii vor putea remarca buna însoțire a artei maramureșene cu hermeneutica creștină, căci cuvintele Părintelui Nicolae Steinhardt, extrase din Citește restul acestei intrări »


Monumentele – altfel!

10/07/2022

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Floare de piatră (1966) de Bogdan Bogdanović, în Jasenovac

Există o rutină uriaşă în viziunile arhitecturale ale monumentelor ce s-au edificat în ultimele decenii. Acest fapt i-a determinat pe unii „proiectanţi” să încerce ieşirea din „calapoade”. Un exemplu foarte cunoscut în lumea profesioniştilor este cel al arhitectului sârb Bogdan Bogdanovici rezident la Paris. Reţeta care l-a condus spre celebritate a fost, de altfel, foarte simplă: „Să facem monumente care să nu arate a monumente!”

Ideea, mărturiseşte creatorul, i-a venit în orele intime de meditaţie, stând în faţa planşetei de lucru şi încercând să se detaşeze de vechile proiecte. Astfel că, printr-o simplă repoziţionare, arhitectul şi-a propus să privească nu „prosternarea cosmologică” ci „o natură primitoare”, nu „semnificaţia metafizică”, ci „un decor plăcut”.

Drept consecinţă, au apărut în viziunea aceasta, Citește restul acestei intrări »


Rugăciune pentru România

09/12/2021

 de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

„Binecuvântează, Doamne, România!” și „Doamne, ocrotește pe români”! sunt slovele încrustate artistic pe Monumentul falnic „Rugăciune pentru România”, edificat la Câlnic (Alba) de familia acad. Marius Porumb și Zoe Vida Porumb și sfințit sâmbătă, 27 noiembrie 2021, în preajma Zilei Naționale de la 1 Decembrie. Așezat lângă Cetatea Câlnic, preluată în 1995 de Asociația Ars Transsilvaniae Cluj (Președinte: acad. M. Porumb) și devenită în 1999 Monument UNESCO, acest „Stâlp al Cerului”, cum am îndrăznit să-l botez în cuvântul rostit la eveniment, devine referențial și strategic pentru toți trecătorii, fie ei săteni, fie vizitatori. Este un element cert de signalectică civică, lângă care te oprești să rostești un „Tatăl nostru”, dar care te obligă să citești și inscripția votivă (despre realizatori), dar și pe cea vocativă și invocativă, ce pornește către CER. Din aceste ultime considerente, putem aprecia Troița de la Câlnic ca un fel de „Arbore sacru”, așa cum se plantau încă în zorii civilizației aceste semne apotropaice, atât pe rol de „Copac primordial”, Axis mundi mai târziu, cât și ca ocrotitor al comunității.

Renumiți savanți ai lumii și mari intelectuali români Citește restul acestei intrări »


Lauri pentru o lucrare dedicată EROILOR MARAMUREȘENI

09/06/2021

Anul trecut, de Ziua Eroilor, anunțam lansarea albumului „Monumente din județul Maramureș închinate Eroilor din Primul Război Mondial”, o lucrare amplă, realizată de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan” Maramureș, în parteneriat cu Consiliul Județean Maramureș, finanțarea fiind asigurată de Ministerul Culturii, în cadrul Programului CENTENAR.

Anul acesta, în pre-ziua Eroilor, vă anunțăm, cu emoție, că lucrarea noastră a fost premiată! Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria” i-a acordat Marele Premiu „Comandor Virgil Alexandru Dragalina”, în cadrul unei festivități ce a avut loc la București ieri, 8 iunie, 2021. Suntem deosebit de onorați de o asemenea recunoaștere și adresăm mulțumirile noastre celor care s-au implicat atât în realizarea acestei lucrări, cât și în promovarea și aprecierea ei la nivel național.

Dorim, în acest context, să vă propunem o întoarcere în timp, prezentându-vă un scurt istoric al acestui onorant premiu:  Citește restul acestei intrări »


„Monumentele Mihai Eminescu” și „Monumente și plăci comemorative pentru germanii din România deportați în ianuarie 1945 în Uniunea Sovietică”

02/04/2021

de dr. Vlad BONDRE

În anul care a trecut, biblioteca noastră a primit în dar multe mii de cărți, din variate domenii ale vieții spirituale. În Cronica instituției se consemnează „toate aceste daruri de suflet” pentru a oferi posterității dovezi clare ale relației complexe instituție-utilizatori.

De data aceasta remarcăm două lucrări aduse în dar de dl. Dorin Dărăban din Satu Mare, un vrednic cercetător pe tărâm cultural. În 28 ianuarie 2020, domnia sa a fost mesagerul Forumului Democratic al Germanilor din Județul Caraș Severin care împreună cu Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița și sub egida Editurii „Banatul Montan” au publicat cele două lucrări de mare valoare documentară.

Albumul Monumentele Mihai Eminescu al autorilor Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla, apărut în anul 2018, propune o panoramă reprezentativă Citește restul acestei intrări »