Drumul patrimoniului muzeal maramureșean

19/03/2021

Când vine vorba despre atracțiile turistice ale Maramureșului, suntem cu toții de acord că județul nostru dispune de un generos portofoliu, care acoperă majoritatea tipurilor de turism. Printr-o inițiativă de reanimare a turismului cultural-istoric, Consiliul Județean Maramureș a obținut din partea Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, la finalul anului 2020, recunoașterea proiectului „Drumul patrimoniului muzeal maramureșean” drept rută cultural turistică, dezvoltată pe plan regional.

Recent am primit o nouă veste bună, pe care suntem nerăbdători să o împărtășim, și anume faptul că cele 34 de muzee și case memoriale cuprinse în această rută au fost incluse și în „Ruta Cultural Turistică a patrimoniului muzeal din România”, alături de alte obiective de renume din județele Alba, Caraș-Severin, Constanța, Neamț, Satu Mare și Suceava.

În județul Maramureș, ruta străbate toate regiunile istorice și promovează un fond muzeistic divers, astfel încât suntem convinși că, chiar și dacă vă aflați printre cei mai pretențioși dintre turiști, veți rămâne fascinați de obiectivele vizitate. Citește restul acestei intrări »


Conf. dr. Steluța PÂRÂU – la ceas aniversar!

18/11/2020

Astăzi este o zi specială pentru Muzeul De Etnografie Tulcea. Este aniversată Doamna conf. dr. Steluța PÂRÂU la 70 de ani și 47 de muzeologie. Cu această ocazie și-au așternut gândurile omagiale prieteni, colegi, specialiști din întreaga țară, iar gazdelor le-a revenit plăcerea de a le aduna în volumul „Culegere de studii culturale. In honorem Conf. Dr. Steluța PÂRÂU”.

La mulți ani cu sănătate, pace în suflet, prosperitate și cei dragi aproape!

„…Vreme de peste patru decenii, domnișoara Steluța Pârâu a adus și i-a dedicat Muzeului Deltei Dunării, (din 1993 Institutul de Cercetări Eco-Muzeale), o energie și rigoare profesională – dublată de un interes constant pentru autodepășire – vrednice de a servi ca model. Așa a fost, desigur, educată și i s-a argumentat prin formația universitară (iată beneficiul limbii latine), însă s-a potrivit (nu întâmplător a urmat cursul de folclor la ilustrul profesor Mihai Pop) Citește restul acestei intrări »


Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, prezentat de Institutul Cultural Român din Istanbul

12/11/2020

12 muzee etnografice din România, printre care și Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, vor fi prezentate pe pagina de Facebook și pe canalul Youtube ale Institutului Cultural Român „Dimitrie Cantemir“ din Istanbul, în perioada 12 noiembrie – 15 decembrie, într-o serie de materiale video subtitrate în limba turcă.

„Dedicate publicului turc și diasporei române din Turcia, filmele din cadrul proiectului «Patrimoniul etnografic românesc prezentat la Istanbul» au fost realizate prin contribuția unor muzeografi români cu experiență, dedicați activității de cercetare și recuperare a patrimoniului cultural”, precizează Institutul Cultural Român (ICR). Citește restul acestei intrări »


COLECŢIONARII DE ARTEFACTE ETNOISTORICE, DE LA CAVALERI AI MEMORIEI, LA PRĂDĂTORI ŞI IMPOSTORI AI ACESTEIA

22/07/2014

de lector univ. dr. Ilie GHERHEŞ
Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad, Filiala Baia Mare

Savantul Nicolae Iorga îi numea pe istorici „cavaleri ai memoriei”. Rămâi uluit şi într-o profundă admiraţie istorică atunci când ai privilegiul să cunoşti unele colecţii etnoistorice, de o diversitate mai mult sau mai puţin fascinantă, dar răspunzând unei motivaţii uşor decelabile, de cele mai multe ori etnice. Cu totul aparte, aşadar, te simţi în faţa unor izbânzi ale genului, similare în modul ca intenţionalitate şi totuşi semnificativ diferite: le-am numit aici pe cea a d-lui Ion Botoş din Apşa de Jos (Ucraina) şi pe cea a preotului Ilie Chaşcec, din Poienile de Sub Munte, o localitate din Maramureş cu peste 10.000 de locuitori, în majoritate etnici ucraineni.

În peregrinările mele prin Maramureşul, mai nou aşa-zis istoric, periegheze etnoistorice mai mult sau mai puţin reuşite profesional, întotdeauna însă, condescendente şi prietenoase, mi-a fost dat să admir realizări de excepţie ale unor colecţionari de/cu vocaţie: familia învăţătorilor Pipaş din satul Tisa, casa Pleş Pâţu din Ieud, „muzeul ţărăncii maramureşene” din Dragomireşti, colecţia Grad Ştefan din Moisei, colecţia profesor (de istorie) Augustin Coroianu şi colonel (de grăniceri) Dorel Răţanu, amândoi din Poienile de Sub Munte, colecţia naturistului Ion Ardelean din Petrova ş.a. Citește restul acestei intrări »