Profesorul TEODOR BENDEA la a nouăzecea aniversare

de Ion PODOSU

Cine nu-şi mai aduce aminte cum răsuna clădirea Liceului pentru Deficienţi de Vedere din Cluj, în anii 60-70 ai secolului trecut, de armonia muzicii corale, de plenitudinea sunetelor fanfarei sau ale altor formaţii muzicale (orchestre şi tarafuri) oprindu-i, pentru o clipă, pe trecătorii de pe trotuarul din faţa şcolii? Este, poate, nostalgia vârstei în aceste rânduri, dar sunt realităţi incontestabile ale acelor vremuri şi făuritorul acestei lumi inefabile a sunetelor nu este nimeni altul decât mult iubitul nostru profesor de muzică Teodor Bendea, aflat acum [n.r. în anul 2006] la venerabila vârstă de nouăzeci de ani.

Șantajul metafizic prin muzică sau despre limitele nihilismului cioranian

de lect. univ. dr. Vasile CHIRA
Facultatea de Teologie „Andrei Şaguna” Sibiu

lect. univ. dr. Vasile Chira

Intersectarea nihilismului cioranian cu muzica nu poate fi înţeleasă fără o nostalgie edenică. Preocuparea lui Cioran pentru muzică nu este una culturală sau estetică, după cum nu este nici una „existenţială”. Ea ţine mai degrabă de o memorie a unei Transcendenţe pierdute, pe care o revendică majoritatea misticilor, indiferent de faptul că interpretează acest anamnesis în sensul unei preexistenţe într-o lume a spiritului sau, dimpotrivă, a unei memorii a speciei care conservă sensul paradisului în fiecare individ apărut în fiinţă. Muzica devine un fel de mistică profană, o formă de acces la Transcendenţă pentru cei care nu pot duce până la capăt poverile ascezei[1].

Având o structură dubitativă, condamnată la inconsistenţă, la o atitudine aflată perpetuu sub semnul scepticismului, Cioran este predispus, simultan, la experienţe extatice, precum şi la negarea furibundă a lor. Contradicţiile lui Cioran proiectate la scară metafizică devin în fond contradicţiile Divinităţii.

O întâlnire cu o mare artistă: Mira Glodeanu

Violonista Mira Glodeanu din Franța, la o întâlnire cu grupul de la Observatorul, Toronto

de Dumitru Puiu POPESCU

Violonista Mira Glodeanu, profesor la Conservatorul Regal din Bruxelles, profesor invitat la Universitatea din Salamanca, a venit la Toronto pentru a conduce orchestra de muzică barocă Tafelmusik, într-o serie de concerte dedicate celor mai cunoscute compoziții ale lui Mozart. Concertele ei din Toronto s-au bucurat de un mare succes.

A răspuns invitației de a se întâlni și cu o parte din grupul de la Observatorul, vezi  http://www.observatorul.com/events_main.asp

Ne-a vorbit despre tehnici și pasiune, în fapt, o întreagă filosofie de viață filtrată prin muzică, despre călătoriile ei peste tot în lume prin intermediul unor masterclass-uri sau colaborând cu mari personalități ale lumii muzicale contemporane.

Mesaj de la „Observatorul” din Toronto

de Dumitru Puiu POPESCU

Bun găsit, prieteni,

Vreme de vacanţă, mulţi dintre noi vor pleca în lumea largă.

Ne-am adunat, pentru rămas bun, şi s-a vorbit despre călătorii şi călători.

Un amic ne-a propus o călătorie în timp, cu câteva clipuri al muzicii din anii ’80.

Iniţial, s-au dorit ceva fragmente, dar interesul general a depăşit aşteptările şi ne-am tot întins la mai multă muzică şi comentarii.

Cenaclul „Flacăra” a fost un subiect de ascultare şi de discuţii, iară dacă agreaţi ideea noastră, vă invităm să urmăriţi şi acest clip la:

https://www.youtube.com/watch?v=KOGUSzZJe0M&list=RDUuuTfgrRnxQ&index=2