Festivalul Național de Interpretare Vocală și Instrumentală „LIRA”, ediția 2020

Festivalul Național de Interpretare Vocală și Instrumentală „LIRA”, este unul dintre cele mai prestigioase concursuri la nivel național, iar în perioada 11-13 septembrie 2020, se va desfășura cea de-a VII-a ediție a acestuia, pe scena Teatrului de Vară din Baia Mare.

Evenimentul își propune descoperirea și promovarea tinerelor talente a noii generații, din toate colțurile țării,

In memoriam MARIA APOSTOL

Maria Apostol – n. 11 august 1954, comuna Runcu, Gorj – d. 5 septembrie 1993.

A debutat în muzică la frageda vârstă de 5 ani, pe scena Căminului cultural Runcu.

Până la 14 ani a obținut numai locul întâi la toate concursurile ținute în județ. La 16 ani, în tabăra de copii de la Năvodari, a obținut locul întâi pe țară din 600 de concurenți.

În anul 1973, la doar 19 ani, fiind încă elevă la Liceul Peștișani, într-o emisiune televizată în direct și moderată de faimosul profesor Mihai Florea, Maria Apostol a obținut Trofeul „Floarea din grădină”, cea mai înaltă distincție națională acordată unui tânăr artist.

Reverență unei mari Artiste: ANGELA BUCIU

de PAUL Antoniu

DE PE LA NOI

Cu vocea ta angelică
Cum rar s-aude pe la noi,
Mai cânt-odată, Angelică,
„Mociriță cu trifoi”

Dorința mea aceasta este:
Cu Doamna Buciu, amândoi
Să „buciumăm” hăt sus pe creste
„Mociriță cu trei foi”

Să vă spun, la toți, minunea:
Din Cheud* până-n Dorohoi
Un cântec, azi, străbate lumea:
„Mociriță cu tri foi”

Spectacol extraordinar de folclor la Casa de Cultură a Studenților Cluj-Napoca

COMUNICAT DE PRESĂ

Casa de Cultură a Studenților Cluj-Napoca și Carmen Ștețco, tânăra artistă membră a Ansamblului Folcloric Studențesc „Mărțișorul” al Casei de Cultură a Studenților Cluj-Napoca organizează marți, 24 octombrie, în sala de spectacole „Dumitru Fărcaș”, ora 19.00, un spectacol folcloric extraordinar, cu ocazia lansării primului său album de muzică populară, „Măicuță, când m-ai făcut”. Intrarea la spectacol este liberă.

Cu acest prilej, artista de numai 21 de ani, împreună cu invitații săi, va oferi publicului clujean o reprezentație de înaltă clasă.

Festivalul-Concurs Naţional de Folclor „Alină-te, dor, alină” Cicârlău a ajuns la ediţia a XXIV-a

de Gelu DRAGOŞ (GDL)

Tinerii interpreţi de muzică populară din ţară şi diaspora sunt invitaţi să participe la festivalul-concurs de muzică populară „Alină-te, dor, alină”, organizat în comuna Cicârlău, Maramureş, de renumitul interpret Nicolae Sabău, ajutat de Primăria comunei şi Consiliul Local, Consiliul Judeţean Maramureş, Asociaţia Comunelor din România, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, sponsori locali, judeţeni şi naţionali.

La concurs se pot înscrie interpreţi vocali şi instrumentişti, români şi de alte etnii, cu vârsta între 16 şi 28 de ani. Înscrierile se mai pot face până în data de 15 octombrie 2015. Informaţii suplimentare la: tel. fix 0262-481555 sau mobil 0720-012524.

Premiile vor consta în animale vii şi importante sume de bani. Marele premiu, ca de fiecare dată: măgăruşul Alin.

Vocea Cosânzenei (partea a doua)

Ioan Perhaiţă

de Ioan PERHAIŢĂ

Adriana Bodea. Este născută la 11 decembrie 1979 în satul Libotin, fiică a lui Dumitru şi a Victoriei Buda. A absolvit şcoala generală din satul natal. Este o fire liniştită dar harnică, aceasta dovedind-o atât la locul de muncă din cadrul firmei S.C. Taparo S.R.L., cât şi în gospodărie, alături de soţ, părinţi şi frate. Activează în grup din Postul Crăciunului anului 2008, când se face remarcată prin versuri ce precedă colindele, acea formulă cu care colindătorii îşi cer permisiunea gazdelor de-a colinda. Dă dovadă de multă seriozitate, participând consecvent la activităţile grupului.

Aurelia Boga. S-a născut la 29 septembrie 1982 în satul Libotin, în familia Pavel şi Maria Lucian. Este absolventă a zece clase. S-a căsătorit cu unul din membrii Corului de bărbaţi „Dacii liberi”, pe nume Augustin Boga. Au doi copii (Ioan şi Nicolae), elevi ai şcolii din Libotin. Aurelia şi Augustin deţin o gospodărie frumoasă, fiind destoinici agricultori şi crescători de animale. Aurelia îndrăgeşte cântecul tradiţional, colindele şi pricesnele. Activează în grupul vocal feminin încă de la începuturile lui. Este o femeie energică, mobilizatoare, gata oricând să intervină cu un deosebit spirit critic.

Olimpia Cârtiţă. Un mărţişor născut în 1979 (1 martie) în satul Libotin, fiică a lui Ioan şi Călina Filip. Este căsătorită cu Mircea Cârtiţă, fost membru al Corului de bărbaţi „Dacii liberi”. Au doi copii (Marius şi Livia), elevi. Au o gospodărie frumoasă, pe care şi-o întreţin în ciuda faptului că au şi câte un loc de muncă. Olimpia este o muncitoare harnică, fruntaşă la firma S.C. Taparo S.R.L. din Târgu Lăpuş. Este o fire veselă, optimistă. Are calităţi vocale şi o receptivitate de invidiat. Iubeşte pricesnele, pe care le interpretează impecabil, în special ca solistă a grupului. Activează în actualul grup, de la înfiinţarea lui.

Vocea Cosânzenei (partea întâi)

de Angela-Monica JUCAN

Şoseaua, prietenoasă, cât o linie de mocăniţă. Jur-împrejurul aproape peste tot departe, învăluit de fodre de dealuri. Câte-un stol de copaci, din când în când, zboară pe lângă maşină. Lumina – chihlimbarie, coaptă încet de un soare binevoitor, care nu-ţi coace şi creierul, ca cel de mai toată vara asta. O oră de drum, şi se face Libotin.

Eram (joi, 15 august 2013, de sărbătoarea creştină a Adormirii Maicii Domnului) în deplasare de documentare pentru acest material, cu Sandu pe post de proprietar de autoturism, şofer amator şi fotograf de ocazie şi aveam să aflu mai târziu că tot el a fost în urmă cu ani buni inginer-şef în acelaşi loc de muncă cu instructorul Ioan Perhaiţă al Grupului vocal-folcloric feminin „Cânt şi dor” din Libotin, despre care urma să adunăm date în cuvinte şi imagini.

Surpriza a fost că fetele pe care le-am cunoscut (n-am avut ocazia să întâlnesc întregul grup) sînt mai tinere decât credeam – majoritatea eleve, două studente, aflate încă sub autoritatea părinţilor, şi abia două din cele prezente atunci au întemeiate familii. Nu-mi fixasem dinainte întrebări, dar ce să-ntreb! Satul face – parafrazând vorba Poetului – ce face de mult. Ziua de ieri, ziua de-alaltăieri, ziua de mâine înseamnă în acest sezon lucru la fân. Ce să-ntreb!

Din informaţii minimale şi impresii personale, am încercat totuşi să schiţez nişte portrete, inevitabil, subiective.