FRUNZA RUGINIE…

04/11/2019

de Nelu DANCI

Frunza este ruginie,
Dar, frumoasă este ea
Și în pomi dar și în vie,
Frumoasă ca și viața.

Când te duci încet pe deal
Și vezi struguri, mândri, copți,
Te gândești că în Ardeal,
E frumos de nu mai poți.

Citește restul acestei intrări »


TOAMNA…

04/11/2019

de Nelu DANCI

Toamna frunza îngălbenește,
Pădurea e veștedă și ea,
Turma din munte sosește,
Că minten vine iarna.

Ne anunță cu stupoare,
Că vine iarnă geroasă
Și ne-am pregătit, noi, oare,
Cu ce trebuie la casă?

Citește restul acestei intrări »


LASĂ TOAMNĂ…

04/11/2019

de Nelu DANCI

Lasă, toamnă, pomii verzi,
Ai grijă de mândra mea,
Iarba mândră prin livezi,
Ca să pot merge la ea.

Dacă frunza-ngălbenește,
Ție, toamnă, nici că-ți pasă,
Toată lumea te iubește,
Pe mine mândra mă lasă.

Și mie mi-e drag de tine,
Dar, mai mult de mândra mea,
Eu aș vrea să o duc bine
Și cu tine și cu ea.

Citește restul acestei intrări »


DIALOGURI LITERARE

29/10/2019

de Nelu DANCI & Vasile BELE

ÎNCURAJARE…

(Chiuzbaia, 2019, octombrie 17)

Vasile BELE:

– Măi fartate, frate bun,
Zici că e cartea pe drum?
Ai dreptate, și-i așa,
Apare, minten, cartea.

Eu, îți spun să ai noroc,
Și mai cred că-i un boboc,
Și altele ʹor veni și ʹor urma,
Cunoscându-ți inima,
Eu, nu cred că ti-i lăsa.

Deja ești de meserie,
Ascultă-l pe Vasalie,
Că, îți spun, eu, vorba aia,
Ți se trage din Chiuzbaia.  Citește restul acestei intrări »


Un trio de excepție – Vasile…, Augustin… și Ioan

26/06/2019

VIVAT! CRESCAT! FLOREAT! – SĂ TRĂIASCĂ! SĂ CREASCĂ! SĂ ÎNFLOREASCĂ!

 Motto:

Numa atuncea mi-i bine,
Când am prieteni lângă mine!
”.

Vasile Bele

Cuprinsă de fiorul scrisului și al cititului, (căci, fără acestea, ce ar fi viața asta?), am promis unui foarte bun prieten – Vasile Bele – cunoscut în mediul literar ca poet, eseist, etnolog, membru în mai multe asociații cenacliere, inclusiv membru fondator al unei prestigioase reviste – DIN VATRA SATULUI (2009), că, odată, când voi fi pregătită și documentată foarte în amănunt – dacă va dori, voi face (adică voi scrie) un cuvânt de început la ,,nașterea” unei cărți, care-i va purta semnătura și-i va cuprinde gândurile.

Timpul a trecut (ca de obicei, foarte grăbit!), și, probabil, aici, și acum este „vremea mea”, căci iată-mă așezată cu un braț de hârtii în fața ochilor, citind și încercând să înțeleg, noua provocare marca Vasile BELE, Augustin NEAGA și Nelu DANCI. Brațul de hârtii, nu este altceva decât manuscrisul unei viitoare cărți, pe care o îngrijește însuși prietenul Vasile Bele.

A scrie despre Vasile Bele este o responsabilitate, o greutate și un privilegiu, în același timp. Citește restul acestei intrări »