BORNA 55 – GELU DRAGOȘ

AD MULTOS ANNOS! (lat.)

LA MULȚI, MULȚI, MULȚI ANI!

sau

„FERICIT ESTE CEL CARE SE FACE UTIL PRIN AJUTORUL DAT”

prof. Gelu Dragoș

Prietenia este o floare rară! Tot mai rar, ți se întâmplă să te întâlnești cu oameni care au demnitate și caracter puternic, cu oameni care știu defini prietenia… tot mai rar, în lumea asta atâta de controversată! Fără să-mi dau un răspuns, uneori mă întreb și eu „de ce?”, sau „până când?”. Un om care generează o prietenie puternică, un caracter de învingător, un bun prieten, fără să exagerez absolut deloc, (n.a. 22 februarie 2022!), își aniversează „primii 55 de ani!”… Trăiască! Trăiască! Trăiască! Or fi mulți? Or fi puțini? Atâția sunt, deocamdată, dăruiți de la Dumnezeu. Eu, ridic paharul și rostesc – Trăiască! Ne cunoaștem de ceva vreme… să tot fie câțiva ani buni. Ne-am cunoscut în context literar

Cuvânt de întâmpinare pentru „Antologie de texte. Recenzii de cărţi personalităţi ale literaturii contemporane. Sincerus verba”, vol. VII

de Gelu DRAGOŞ

Încep să realizez faptul că munca în echipă este benefică, atunci când toţi membrii ei se implică cu adevărat, când ajungi în acel moment în care fiecare dintre „fârtaţi” să se simtă la fel de important în ducerea la bun sfârşit al proiectul. Este adevărat că liderul, fără doar şi poate, este născut la Chiuzbaia, fiindcă este cel care ne dă energie şi optimism, că lucrurile se vor întâmpla aşa cum ne dorim. Şi încă ceva, să lucrezi într-o echipă este o provocare pe care ne-am asumat-o conştient!

Există în ziua de azi pe rafturile bibliotecilor noastre mult mai multe antologii de texte care încearcă să dea volumelor respective cele mai importante calități necesare operei căreia i se dedică. Multe dintre aceste antologii nu-și asumă nici măcar subtitlul, respectiv definiția care îi și trasează intențiile și limitele pentru a servi din capul locului pe posibilii cititori, chiar când acestea își proclamă singure statutul. La noi a fost simplu de la început, am dorit să promovăm scriitori contemporani, indiferent de vârstă, de curriculum literar, dar să aibă un condei valoros, să legăm în acest mod prietenii literare în toată ţara lui Eminescu şi Cioran, să învingem pandemia această păcătoasă prin armele scriitorului. 

Poetul Dumitru Fânățeanu a plecat să colinde în ceruri

Dumitru Fânățeanu
(28 iunie 1944 – 20 noiembrie 2021)

Motto:

Dumnezeu acum a hotărât. Acum m-a împins și a spus:
„Du-te, că e timpul!”

Dumitru Fânățeanu

(din cuvântul Domniei Sale, în 2009, cu ocazia lansării volumului de debut Timpul din noi, volum premiat, în același an, 2009, în luna mai, în cadrul Festivalului „Armonii de primăvară”, la Vișeul de Sus).

Trec zilele

(autor Dumitru Fânățeanu)

 Curate am vrut să fie toate
Ţesute-n pânza unui timp
La preţ de Voroneţ ce poate
Să fie veşnic, cum Olimp.

 

Prin mitice lumini stelare
Am ars în veşnice nelinişti
Pe culmi de vis doar o-ntrebare
Îmi stăruia în ochii trişti.

 

Revista „MĂRTURII MARAMUREȘENE”, An III, Nr. 8-9 (toamnă-iarnă 2021), înspre inimile iubitorilor de frumos

de Vasile BELE

Motto:

„Patriotismul nu este (un) moft, patriotismul este (o) necesitate”
Radu Botiș

Lansarea acesteia a avut loc, respectând condițiile impuse de normele în vigoare, cu privire la starea de pandemie pe care o tranzitează lumea (mască, distanțare socială), în prezența câtorva zeci de participanți, iubitori de artă și literatură. Am remarcat prezența doamnelor Carmena Felicia Băințan (președinta L.S.R., filiala Maramureș) și Aurelia Oancă (membru L.S.R. – filiala Maramureș). Printre susținătorii și admiratorii literari ai acestei reviste am fost și noi, fârtații Nelu Danci (poet popular) și subsemnatul, Vasile Bele (membri LSR, filiala Cluj-Napoca).

Toate acestea au avut loc la sediul ANCMRR (Asociația Națională a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere) din MAI, filiala „Pintea Viteazu” Maramureș, cu sediul în Baia Mare, b-dul Republicii, repet în prezența a numeroase cadre militare în rezervă și în retragere.

Acest număr al revistei este ilustrat cu lucrări realizate de Laura Alexandra Mogoș (elevă în clasa a VIII-a, Școala Gimnazială Mireșu Mare.

Pentru început, a fost invitat membrul fondator al revistei, poetul Radu Botiș, să prezinte revista. Elegant, punctând esențialul conținutului. Apoi, au felicitat această apariție editorială: col. (rtg.) Gavril Babiciu, Carmena Băințan, Nelu Danci, Aurelia Oancă, col. (rez.) Ioan Marchiș,

GELU DRAGOȘ: MOARA LUI GELU

de Vasile BELE

Apărut la Editura eCreator, Colecția Critica, Baia Mare, 2021, 158 p., ISBN 978-606-9719-40-4, volumul primit cu „dedicație și iscălitură”, de la autor, este încă o izbândă literară a acestui an, 2021, după volumul de versuri, Singurătatea poetului, ce poartă semnătura prof. Gelu Dragoș.

Felicit autorul pentru apariția volumului și felicit pe cei care sunt cuprinși în acest volum. În ordinea includerii în volum, iată, recenziile, postfețele sau prefețele de carte, semnate de către prof. Gelu Dragoș:

– Constanța Abălașei-Donosă, cea care „ne propune 31 de stampe poetice!”;

– Vasile Bele & Gheorghe Ursan, și cele „100 de sfaturi utile pentru tinerii căsătoriți”;

– Valeria Bilț, cea care ne oferă „un dar de Sfintele Paști”. Este vorba despre volumul Te caut, Doamne, și te simt;

– Elena Borcuti, ne oferă

Periplu prin „ANOTIMPUL MARAMUREȘ”

de Mioara BACIU

Miroase-a toamnă prin pridvorul sufletului… Parfum de crizantemă-mi doruiește dor de „ANOTIMPUL MARAMUREȘ”, care, deși a trecut cu viteza luminii prin clepsidra veșniciei, s-a întrupat în fiecare potecă ce duce spre inima mea. Zilele petrecute în Tabăra de creație literară „OPREȘTE-MĂ, LA TINE, MARAMUREȘ! OPREȘTE-MĂ, ÎN TINE, ANOTIMP!”, au reprezentat o veritabilă hrană spirituală, „vinovați” fiind organizatorii și truditorii evenimentului: prietenul-fenomen Vasile Bele, cunoscutul și apreciatul învățător Gelu Dragoș și îndrăgitul poet popular Nelu Danci.

De departe cea mai așteptată tabăra literară, datorită frumuseții răpitoare a Maramureșului, a dăruirii organizatorilor sus-menționați, precum și datorită calității invitaților veniți din toate colțurile țării, a marcat începuturile „anotimpului Maramureș”, care și-a încremenit frumusețea în sufletele noastre avide de frumos.

După un anevoios drum de aproximativ 15 ore (de la locul plecării: Galați), care părea că nu se mai termină, am ajuns pe meleagurile binecuvântate ale Maramureșului și ne-am cazat la Baia Mare,

Tradiții din lada de zestre a Maramureșului – fârtăția și nunta

 prezentate participanților în Tabăra de Creație Literară
„Oprește-mă, la tine Maramureș! Oprește-mă, în tine, anotimp!”

de Nelu DANCI

Oameni talentați, scriitori prestigioși au venit cu mare drag în Maramureș, iar noi, organizatorii, scriitorul Vasile Bele, prof. Gelu Dragoș și subsemnatul, poet popular Nelu Danci, ne-am străduit să fim la înălțime, așa cum sunt moroșenii – ospitalieri și primitori.

Voi mulțumi tuturor poeților și scriitorilor care ne-au răspuns la invitație. Mulți. Deși, la început, fârtatul Vasile Bele, zicea că nu dorește mai mult de 20-25 de persoane. Am depășit acest număr. Am fost peste 40 de participanți, dar mulțumim lui Dumnezeu că totul a fost bine.

Am ales ca locație pentru desfășurarea taberei, Pensiunea Rustic din Baia Sprie, unde doamna Cristina (patroana), o distinsă și foarte bună prietenă, ne-a susținut și ne-a încurajat. Ne-a oferit cele mai bune servicii, cele mai bune mâncăruri tradiționale, tocmai pentru a le oferi participanților motiv de bucurie și fiecare să-și dorească revenirea în Maramureș.

Chișinău – Maramureș

de Maria TOMIȚA CORINI

Sfinte clipe dăruite de iubitul Dumnezeu,
Au rămas puse pe fila munților din Baia Sprie,
Doar emoții și frăție-ncununate-n apogee,
De poeți ce au lumina pusă-n orice poezie.

Drumul lung, vise frumoase împletitu-le-am cu drag,
Clipele mă îndemnară ca s-ajung în Baia Sprie.
Întâlnitu-ne-a Vasile cu o îmbrățișare-n prag,
El cu suflet de candoare, era tot o Poezie.

Noi, veniți din toată țara, eu, de dincolo de Prut,
Adunat-am vorbe calde ce-ar putea și cerul scrie,
Despre pensiunea Rustic, ce spectacole-am văzut,
Unde-a fost Regina-mamă sfânta noastră Poezie.  

Păreri despre… necunoscut

Puiu Răducan

de Puiu RĂDUCAN

De la veritabilul poet al exilului românesc din Canada, bunul meu prieten George Filip, am auzit prima dată despre meseria de prefațator. Da! S-ar putea spune și așa … meserie.

Deși nu mă declar meseriaș în datul cu părerea, am prefațat câteva cărți. Într-o perioadă nemernică prin care trecem, când cartea nu se mai citește nici în școli, ar fi o dovadă clară, sinceră, față de cel care a scris cartea că prefațatorul a citit-o.

Dacă prefațatorul mai este editor și tipograf, mai este o problemă că nu a fost „luată la mărunțiș” cartea? Sigur că nu, dar problema tot există.

Nelu Danci

De data aceasta prefațez cartea unui bun prieten din spațiul virtual, domnul Nelu Danci.

Tot moroșan, ca Vasile Bele, căruia i-am tipărit 4 volume antologice și o carte personală, acum, aici, l-am descoperit pe domnul Nelu Danci. O vorbă înțeleaptă spune că cine se aseamănă se adună, dar noi doar ne asemănăm, urmează să ne și adunăm …

N-aș fi scris despre creația unui om fără să-l cunosc, dar văzând ce scrie, cum scrie, văzându-i patriotismul și căutările-n străfunduri pentru a aduce la „suprafață” obiceiuri, tradiții ale neamului nostru, mai ales din zona de Nord a țării, nici n-am stat pe gânduri când mi-a propus … Și cum să nu scrii despre un om

Toamnă aurie, la Chiuzbaia pe chindie

de Zenovia ZAMFIR

În fereastra uitată deschisă, toamna se arată mai coaptă, mai obosită un pic, dar de o frumuseţe aparte, ea trăieşte din lumina de miere, blândă, duioasă ca o mângâiere. Toamna e de aur, nu strălucitor, aur blând, primitor şi odihnitor. Un aer rece, cu parfum de struguri copţi şi crizanteme îmbobocite pluteşte peste oraşul încă adormit. Mânaţi de un vânt rece, norii mărşăluiesc cu repeziciune, atât de aproape de pământ, încât pot fi atinşi de vârful copacilor, primele frunze au prins deja culorile focului, iar fumul dimineților dă şi mai mult farmec zilelor de toamnă timpurie.

Distinsă şi mândră, toamna păşeşte pe meleagurile însetate de liniște, aleargă şi se zbenguie gândurile prin frunze, obosesc şi-apoi cad moleşite-n covorul cald, ţesut cu dragoste din frunze multicolore.