05/12/2015
de Ioan NEAMȚIU
Pregătindu-mi predica pentru ziua de duminică, 6 decembrie a. c., pe lângă cuvântul închinat Sfântului Nicolae, am meditat și asupra textului Evangheliei zilei. În rânduiala ortodoxă, este considerată Duminica a XXVII-a după Rusalii, când se citește o pericopă consemnată de Sfântul Evanghelist Luca, în care se menționează o minune săvârșită de Domnul nostru Iisus Hristos, din proprie inițiativă – ca Unul care știe, întotdeauna, durerile și necazurile noastre – asupra unei femei gârbove, de 18 ani. Gârbovenia ei însemna o trăire aplecată, cu fața la pământ, decăzută din antroposul care-l definește pe om ca privitor în sus. Își purta povara resemnată, dar cu credință. Era gârbovă numai trupește, în timp ce sufletește o avea o verticalitate perfectă, dovadă că Domnul a vindecat-o, dezlegând-o de orice păcat.
Citește restul acestei intrări »
Leave a Comment » |
Biserică, Civilizaţie/Cultură | Etichetat: credinta, crestinism, fariseism, formalism, insensibilitate, Ioan Neamtiu, Netămăduirea mai-marelui sinagogii – gârbovul, omiletica, Tămăduirea femeii gârbove, verticalitate morală |
Legătură permanentă
Publicat de angelajucan