Nașterea geniului

de Mihai EPLI

(31 mar. 1933-13 dec. 1983)

In memoriam Nichita Stănescu

Ne-ai învățat să iubim
Să suspinăm și să gândim –
Din femeie ai făurit un astru
Care îmbrățișată cerul albastru

„Eminescu este la fel de viu ca și atunci când trăia.”

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

Mihai Eminescu (născut Mihail Eminovici; n. 15 ianuarie 1850, Botoşani – d. 15/27 iunie 1889, Bucureşti)

STATORNICIE DE LOC ŞI DE SPIRIT. Azi în spiritele noastre Eminescu este la fel de viu ca şi atunci când trăia. Într-un anume fel este şi mai viu pentru că trăieşte în milioane şi milioane de conştiinţe, pentru că în mod permanent şi înălţător adaugă şi rectifică sensibilitatea noastră cu sensibilitatea versurilor sale. În mod firesc spunem despre un anumit fel graţios de a fi al unei adolescente, că este eminescian; în mod natural spunem despre o anumită stare de visare, că este eminesciană;

Doamne, apără poporul român

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

Nichita Stănescu (n. 31 martie 1933, Ploieşti – d. 13 decembrie 1983, Bucureşti) a fost un poet, scriitor şi eseist român, ales membru post-mortem al Academiei Române.

Fiind şi strigând

Doamne, apără poporul român.
Ai grijă de el și
apără-l!
El este al tău
cu blândețea lui de miel
și cu răbdarea lui de taur
cu omenia lui
de floare de zăpadă
ce se vede pe geam, Doamne,
pe fereastră și pe libertate!
Doamne!
poporul meu nu se spală de mine!
Eu nu mă spăl
de poporul meu!
Dacă-mi vine alt miros
decât mirosul lui,
mă spăl pe mâini
numai de propriile mele mâini
și mă las legat
de boarea de zăpadă
a poporului meu.

„Ea pare o înșirare de sicrie dacice puse unele peste altele la nesfârșit”

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

 

Constantin Brâncuşi (n. 19 februarie 1876, Hobiţa, România – d. 16 martie 1957, Paris, Franţa) a fost un sculptor român cu contribuţii covârşitoare la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană. 

Constantin Brâncuşi a fost ales membru postum al Academiei Române.

Având ca viziune naşterea şi moartea lumii, pietrele genialului Brâncuşi stau neclintite ca nişte menhiri într-un spaţiu viu. Sculptorul dorea să creeze un univers mitic pe care arcul istoriei universale să-l cuprindă şi să-l asimileze în zona sa.

Artistul a sfârşit prin a contempla ceea ce visase. Unui specialist, prin vederea grupului de la Târgu-Jiu, i se pot revela izvoarele artei vechi a lumii, sensul şi amploarea sa într-o viitoare abstracţiune.

Unui om simplu suportând şocul brutal şi divin al vederii artei îi poate da iluminare asupra lucrului concret, îl poate asimila în ea însăşi, îl poate înnebuni.

Bogăţia culturală, farmecul unui spaţiu binecuvântat, Finteuşu Mare, într-o carte de excepţie semnată Angela-Monica Jucan

de Gelu DRAGOŞ

 

    Angela-Monica Jucan

 

O prietenă şi o colegă bună, Angela-Monica Jucan, originară din Cluj-Napoca, cea care s-a ocupat cu profesionalism şi dăruire de revista şi site-ul „Bibliotheca septentrionalis” părăseşte Baia Mare şi Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare, locul ei de muncă, dar nu oricum, ci lăsându-ne ca zestre, nouă, maramureşenilor, volumul „Înstelatul Finteuş”, editat de Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”.

Cartea apărută sub egida bibliotecii în programul cultural „Maramureşul perpetuu”, seria „Aniversări”, coordonator dr. Teodor Ardelean, se referă la Corul Bărbătesc din Finteuşu Mare, un cor înfiinţat odată cu Marea Unire şi care şi-a susţinut primul concert la Şomcuta Mare. Citind cartea scrisă de Angela-Monica Jucan mi-am dat seama ce muncă de Sisif, cât timp a trebuit să aloce pentru a ieşi o carte mai ceva ca o monografie!

Autoarea se opreşte cu migală la fiecare membru al corului, se apleacă asupra locului naşterii, a familiei, a ceea ce cântă fiecare – tenor I, tenor II, bariton, bas – ba, mai mult, şi la direcţiile zodiacale clasice ale fiecăruia, după calendarul arboricol şi după cel asiatic.

„Limba română este patria mea”

31 MARTIE 2018 – 85 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI
NICHITA STĂNESCU

de Nichita STĂNESCU
selecția textului: Valentin-Nicolae BERCĂ

A vorbi despre limba în care gândeşti, a gândi – gândire nu se poate face decât numai într-o limbă – în cazul nostru a vorbi despre limba română este ca o duminică. Frumuseţea lucrurilor concrete nu poate fi decât exprimată în limba română. Pentru mine iarba se numeşte iarbă, pentru mine arborele se numeşte arbore, malul se numeşte mal, iar norul se numeşte nor. Ce patrie minunată este această limbă! Ce nuanţă apare, îmi dau seama că ea o are! Această observaţie, această revelaţie am avut-o abia atunci când am învăţat o altă limbă.

Agenda săptămânii 28 martie – 1 aprilie 2016 – Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”

de Ştefan SELEK

Marţi, 29 martie 2016
ora 17, Salonul artelor
Primăria şi Consiliul Local Cerneşti, Centrul Cultural şi Clubul de Fotografie Cerneşti, Asociaţia „Millenium”, PES Activists Romania în colaborare cu Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” organizează vernisajul expoziţiei de fotografie „Salonul de primăvară” a membrilor Clubului foto de la Cerneşti.
Expun:
Roxana Bărbos, Denisa Danciu, Daria Fangli, Rozica Farcaş, Alexandra Gherghel, Andreea Gherghel, Dana Gherghel, Diana Gherghel, Sebastian Horgoş, Irina Ionce, Anca Vinţ, Paula Vinţ.
Prezintă:
Ilie Tudorel, artist fotograf
Evenimentul este organizat pentru susţinerea candidaturii municipiului Baia Mare pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021.