Maramureș. Aprilie. Ad notam

Zodia Berbecului (2)

de Angela-Monica JUCAN

Născuți în primele două decade ale lunii aprilie:

1 aprilie 1953, la Vicea (comuna, pe atunci, Ulmeni, astăzi oraș) – Viorel Mureșan, poet, critic literar, publicist, profesor licențiat (1979) al Facultății de Filologie din Cluj-Napoca, secția română-rusă, beneficiar în 1994 al unei burse de creație Soros, laureat al mai multor concursuri literare. A debutat publicistic în anii liceului, la ziarul „Năzuința” din Zalău. În vremea studenției, a fost redactor la revista studențească clujeană „Echinox”. Debutul editorial s-a produs în 1982, cu placheta de versuri Scrisori din muzeul pendulelor, scoasă la Editura Albatros. După o pauză de 13 ani, îi apare al doilea volum, apoi, la intervale mai mici, altele. În anul 2013, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare i-a dedicat un volum documentar biobibliografic, la împlinirea vârstei de 60 de ani.

2 aprilie 1943, la Strâmtura, pe Iza, în Maramureșul istoric – Aurel Ion Brumaru, licențiat al Facultății de Filosofie, secția psihologie a Universității din București. A frecventat și cursurile Facultății de Istorie-Filosofie, secția defectologie, de la Universitatea „Babeș-Bolyai”. Este scriitor, critic literar, eseist, publicist, traducător; stabilit la Brașov; membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Brașov; redactor la revistele „Astra” și „Vatra veche”, colaborator la numeroase reviste literare. Debut publicistic în 1965, în „Gazeta literară”, și editorial în 1975 la Editura Eminescu, cu volumul Literatură și cunoaștere, scris în colaborare cu Mihai Nadin.

„Sărbătoarea Portului şi Cântecului Popular” de la Cupşeni. Dialog cu prof. NICOLAE BUDE, dirijorul Corului de bărbaţi „Dacii liberi” din Libotin

realizat de Angela-Monica JUCAN

Pe când primăvara se pregăteşte să se preschimbe-n vară, a devenit o tradiţie ca în hotarul satului Libotin să se organizeze „Sărbătoarea Portului şi Cântecului Popular” a comunei Cupşeni (de care aparţine administrativ Libotinul). În 2013, serbarea a avut loc în 18-19 mai. Prin bunăvoinţa domnului profesor Nicolae Bude, consilier pe probleme sociale la Primăria Cupşeni şi dirijor al Corului de bărbaţi „Dacii liberi” din Libotin, am aflat mai multe despre acest festival popular. (Precizăm că interviul datează din anul 2013.)

Cine, când a iniţiat Sărbătoarea Portului şi Cântecului Popular din Cupşeni?

Nicolae Bude

Sărbătoarea comunei Cupşeni a luat naştere în anul 2005, la iniţiativa consilierului local Ioan Buda, director, în acea vreme, al Şcolii din Ungureni, şi cu susţinerea primarului de atunci şi de azi – libotineanul Mircea Ioan Boga.

Unde se petrece?

Locul în care se desfăşoară sărbătoarea nu a fost ales întâmplător. Este o intersecţie acolo a drumurilor care duc spre satele comunei şi este chiar un epicentru rutier al comunei Cupşeni (localnicii îi spun foarte frumos: Crucile Drumului). Totuşi, pământul de acolo este al Libotinului. Locul unde e scena e al lui Andronic Ferenţ, căruia îi chiar place şi e fericit că poate fi util în acest fel. Pe partea cealaltă a drumului, vizavi de scenă, unde se instalează bazarul cu obiecte de artizanat, jucării, podoabe etc., e terenul lui Mircea Bota. În dreapta scenei – zona bufetelor de campanie – este proprietatea doamnei consilier local Silvia Sima. Toţi sînt libotineni, nici unul nu primeşte bani, nu se supără de stricăciuni (minore, de altfel), toţi trei găzduiesc cu bucurie serbarea.

Când are loc? Este vreun motiv special pentru care s-a optat pentru această dată?

CORUL DE BĂRBAŢI „DACII LIBERI” DIN LIBOTIN

de Ioan PERHAIŢĂ

Foarte curând după actul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, în ziua de 5 decembrie a aceluiaşi an, la Târgu Lăpuş s-a organizat o mare adunare populară, în scopul de a informa locuitorii despre marele eveniment. Forţele reacţionare maghiare însă au provocat un masacru în rândul populaţiei româneşti din Lăpuş. În memoria victimelor de atunci, libotinenii au avut iniţiativa organizării unor manifestări culturale periodice. La acestea participa de fiecare dată colonelul în rezervă Aurel Vaida, din Baia Mare, un mare istoric, care prezenta materiale legate de eveniment. Un grup coral format din veterani de război împlinea manifestarea prin emoţionante cântece patriotice. De aici, ideea înfiinţării unui cor bărbătesc.

Corul de bărbaţi „Dacii liberi” din Libotin

Profesorul Ludovic Filip, sprijinit de mai tinerii pe atunci Gheorghe Bodea, Leon Perţa şi Ioan Perhaiţă, face demersurile şi reuşeşte să adune peste 80 de bărbaţi. Dar mai era nevoie de un dirijor. Se face apel la Grigore Leşe (pe atunci profesor de muzică la Şcoala din Lăpuşul Românesc), care primeşte propunerea. Încă de la început, în repertoriul corului au figurat cântece ale Marii Uniri, ale Războiului de Independenţă etc., precum: „Hora mare”, „Ardealul”, „Drum bun, toba bate”, „Haideţi, fraţi, cu arma-n mână”, „Noi suntem bravi eroi”, „Ginta latină”, „Treceţi, batalioane române, Carpaţii”.

La Crucile Drumului

Sărbătoarea Portului şi Cântecului Popular, ediţia a IX-a, Cupşeni – 19 mai 2013

Bagă de seamă asupră-ţi şi păzeşte-ţi cu putere sufletul; să nu uiţi nimic din lucrurile pe care le-au văzut ochii tăi şi să nu-ţi iasă ele de la inimă în toate zilele vieţii tale; şi să-i înveţi pe fiii tăi şi pe fiii fiilor tăi (Deuteronomul 4, 9).

de Angela Monica JUCAN

Duminica Mironosiţelor 2013, în capătul „celălalt” al Libotinului.

Un larg plai încercuit de coline încununate de păduri deasupra cărora Dumnezeu trăsese în ziua aceea o prelată senină, prin urzeala căreia soarele strecura bogăţie de căldură şi lumină. Ca răspuns pământesc-pământean, urcau în slăvi splendori de glas şi imponderabilele armoniilor instrumentale. Fuioarele umane se-nfăşurau în leagăn de joc şi vârtejuri de poale stăvilite de zadii. Totul era cântec şi-ncântec, descântec de rele, zise în formula bunătăţii naturale a stăpânilor din moşi-strămoşi ai acestui meleag (drept-de-drept, care sute de ani le-a fost uzurpat).