Echim Vancea – 70

19/10/2021

A rămas cel mai poet dintre noi

 

de Gheorghe PÂRJA

Nu doresc a stârni multe întrebări din partea consacraților autori de dicționare și istorii literare, nu intru pe teritoriul lor cu constatarea din titlu. Ci mă refer la nașterea unei grupări literare la Sighetul Marmației, la care am fost martor, dar și participant. Și care și-a făcut drum în literatura română de se vede și în ziua de astăzi. Eram liceeni în orașul dintre ape, cei mai mulți prunci de țărani veniți la învățătură de prin satele Maramureșului, aici, în urbea de pe graniță. Aduceam cu noi averea de acasă: cuvinte părintești, slova liturgică, dar și miracolul horilor. Ne-am constituit printr-o nevăzută liniuță de unire. Ne-am cunoscut pe nume: Echim Vancea, Gheorghe Mihai Bârlea, Simion Șuștic, Ileana Mihai, Andrei Făt, Lucian Perța, Marin Slujeru, Mihai Nebeleac. Și au mai fost buni și cu har.

Cred că la început ne-am jucat cu schimbul de cuvinte Citește restul acestei intrări »


Revista ,,Vip seniorii” – februarie 2021

08/06/2021

de Vasile BELE

„Împreună scriem istoria clipei!”, sunt sintagme-aforisme, „izvorâte”, din revista „Vip seniorii”, primită de la Timișoara, prin grija prietenului Dumitru (Mitică) Buțoi. Cu bucurie, am primit această revistă (anul IV, nr. 5, februarie 2021, ediție națională), ISSN 2601-7679, ISSN-L 2601-7679, 24 p., o revistă editată de Asociația Cultural Umanitară „Luceafărul de Vest”, Timișoara, cu un editorial semnat de către Mitică Buțoi, numit Eroii din linia întâiCitește restul acestei intrări »


„Motivul cuiului în literatură”

04/06/2021

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare
Redactor-șef al revistei „Familia română”

Nu ştiu să se fi scris o exegeză despre „motivul cuiului în literatură”. Dar mi-aduc aminte de o scenetă a Grupului „Divertis” de la Iaşi, „performată” prin ’83 pe scenele studenţeşti. Un individ încerca să bată un cui, iar şeful nu era de acord cu „acţiunea”. Pe peretele din „Răsărit” nu era „indicat” să-l bată, ca să nu-l supere pe „Marele Prieten”. Pe cel de „Apus” nu era „potrivit”, pentru că exista pericolul să tot treacă „dincolo”, la „capitalişti”…

E cunoscută de mulţi întâmplarea de la Craiova, din anii de glorificare a lui Ceauşescu. Pe o jumătate de pagină, ziarul judeţean „Înainte” îl preaslăvea pe „marele cârmaci”, iar pe jumătatea de „jos” a rămas „uitat” un foileton cu titlul „Nimeni nu-i bătut în cuie!”. Evident că toţi şefii propagandei doljene au avut „cucuie” în zilele următoare, căci şi-au bătut capul de pereţi în semn de iertăciune. Cei consideraţi mai vinovaţi au fost chiar „crucificaţi”!

Dar cea mai cunoscută poveste despre CUI este cea a Citește restul acestei intrări »


Filiala „Maramureș” – proiect de cultivare a limbii române prin lectură

04/06/2021

Alina LEMNEAN
șef serviciu Săli de lectură – Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare
Elena ȘINIȚA
șef filială – Biblioteca „Maramureș”, filială a Bibliotecii Municipale ,,B.P. Hasdeu”, Chișinău

Municipiul Chișinău a devenit mai bogat cu o bibliotecă românească la data de 13 octombrie 2001. Inaugurarea acestei biblioteci, cu semnificativul nume „Maramureș”, din cadrul proiectului cultural „Carte pentru românii din afara granițelor”, s-a realizat la inițiativa directorului Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, domnul Teodor Ardelean, și a doamnei Lidia Kulikovski, pe atunci, directorul general al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” din Chișinău. Citește restul acestei intrări »


O prietenie „de virtute”!

20/03/2021

de dr. Teodor ARDELEAN
     Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare
     Redactor-șef al revistei „Familia română”

acad. Nicolae Dabija și dr. Teodor Ardelean

În urmă cu o săptămână primeam de la Chișinău, Filiala „Maramureș”, vestea că academicianul Nicolae Dabija și-a luat zborul spre înălțimi celeste. O moarte neașteptată, un tribut al tribunului plătit pe noul altar „COVID”, o pierdere greu de cuantificat acum, un gol uriaș pentru sufletul românesc în mare-lucrarea-lui!

L-am cunoscut în ianuarie 1991, la Chișinău, la Troița dusă de noi spre cinstirea lui Eminescu. Apoi la „Independență”, la „prima zi” a limbii române, la inaugurarea bibliotecilor „Transilvania” și „Maramureș”, la alte evenimente importante cultural, întinse pe acești ultimi treizeci de ani, cu deosebire la lansările cărții „Ochii Basarabiei” a lui Gheorghe Pârja, editată de biblioteca băimăreană în tiraj esențial, cu prefața transmisă de „fratele Nicolae” și cu postfața subsemnatului.  Citește restul acestei intrări »


In memoriam acad. NICOLAE DABIJA

12/03/2021

Nicolae Dabija
(n. 15 iulie 1948 – 12 martie 2021)

Timpul pământean s-a scurs foarte repede pentru scriitorul și publicistul basarabean Nicolae Dabija, un prieten și colaborator al Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, care a trecut în eternitate.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Colectivul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

*****

Date biografice

Nicolae Dabija – scriitor, istoric literar și om politic din Republica Moldova, membru de onoare al Academiei Române și membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei, s-a născut la data de 15 iulie 1948, în satul Bișcotari, raionul Cimișlia, Republica Moldova, ca fiu al Cristinei Dabija și al lui Trofim Ciobanu. Urmează școala primară în satul de baștină, iar liceul la Sagaidac și Cimișlia. În anul 1970 se înscrie la Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Chișinău. Între anii 1972-1975 ocupă funcția de redactor la postul de televiziune din Chișinău, Citește restul acestei intrări »


„Am impresia că descalecă sufletul nostru încă o dată dinspre Maramureş”

12/03/2021

Nicolae Dabija

Zile de ianuarie pe malul Prutului. Aici, pe malul drept al apei, care încă mai este graniţă între oameni de acelaşi neam şi sânge, mă întâlnesc cu binecunoscutul scriitor şi om politic din Basarabia. Nicolae Dabija. Era în ziua de 14 ianuarie 1992, deci în preziua naşterii lui Eminescu. Eu mă îndreptam cu un grup de maramureşeni spre Căpriana şi Chişinău, dânsul pleca la Putna pentru a-şi ridica un premiu literar. Drumurile noastre s-au întâlnit în punctul de frontieră Sculeni. Cu toată graba noastră, l-am rugat să aibă răgazul unui dialog, aici la Prut.

Gheorghe Pârja: Domnule Nicolae Dabija, au venit şi maramureşenii spre Basarabia. Am venit cu istoria şi cu sufletul deschis să ne cunoaştem, că prea mult am stat despărţiţi unul de altul de o apă nevinovată şi o vinovată sârmă ghimpată. Deci, am venit.

Nicolae Dabija: Am impresia că descalecă sufletul nostru încă o dată dinspre Maramureş, aşa cum a descălecat odinioară sufletul românesc al lui Dragoş, care nu s-a oprit la apa Prutului, fiindcă atunci, la 1352, nu exista încă grănicerul sovietic. Din ceea ce ştiu eu, a venit întâi Dragoş, ca vasal al regelui Ungariei, şi după aceea, în 1359, a venit Bogdan ca voievod al unei ţări independente, care a fost Moldova. Pentru noi anul 1359 este o dată mai importantă, Citește restul acestei intrări »


Cu drag, din Maramureș!

08/03/2021

de dr. Teodor ARDELEAN

Viața noastră se compune din clepsidre mari și mici, care ne măsoară nu doar trecerea, ci și urmele rămase după ce Timpul își consumă, atât puterile lui Kronos, cât, mai ales, câștigurile lui Kayros. Iar, ajunși la vârste sapiențiale, privirea înapoi și cea către sine decelează elemente ale Sinelui, care vizează, prin săvârșiri repetate, chiar Desăvârșirea. Astfel că, la proba Timpului istoric, putem accede doar atunci când durata noastră, însoțită de lucrurile durabile făcute, poate intersecta traiectoriile majore ale Neamului.

Așa am fost crescut să sper și să văd, iar, când a venit vremea slobozeniei dintre noi și frații de peste Prut, am schimbat total paradigma EU-ului și mi-am orientat vectorii de mișcare personală și instituțională pe astfel de trasee noi.

Sunt treizeci de ani de când am descălecat la Chișinău cu o suită de prieteni entuziaști și, biruind toate piedicile sovietice de la frontiere, am așezat în centrul Chișinăului primul semn de frățietate – o troiță amintind de Eminescu, chiar de ziua lui. Credeam și atunci și cred și acum că acesta e numele în jurul căruia trebuie să zidim și să rezidim edificiul cel nou al Sufletului Românesc.  Citește restul acestei intrări »


„Tema pentru acasă”

03/11/2020

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Editura Bestseller, 2016

Este titlul primului roman al poetului Nicolae Dabija, basarabean, academician, mare suflet de român! Autorul s-a născut la 15 iulie 1948 în satul Bișcotari, astăzi Codreni, raionul Cimișlia și a devenit, în timp, o veritabilă cutie de rezonanță pentru bunul simț omenesc și excelența conștiinței românești autentice. Cele 80 de volume de poezii ce au precedat această carte de proză îmi întăresc o veche convingere că „scriitorii nu scriu ce vor ei” ci că sunt apostoli ai cuvintelor și ne dau hrana potrivită la timpul „probabil” pe care-l trăim. Cele câteva ediții ce au urmat, primului „format editorial” de la Princeps Edit Iași (2009) dovedesc faptul important că oamenii mai au nevoie de „universuri paralele” în care să se caute și să-și regăsească fărâma de umanitate rămasă.

Autorul mărturisește într-un preambul intitulat „Cuvânt” o întâmplare personală Citește restul acestei intrări »


Irina Lucia Mihalca și luntrea visului ei din… o mie de vieți și-o nouă viață ‒ impresii de cititor

21/03/2018

de Gheorghe PÂRLEA

coperta_Dincolo de luntrea visului_Irina Lucia MihalcaPe internet, poeţii noştri domină oceanul virtual hotărnicit între ţărmurile limbii române, observă cel ce s-a născut în spaţiul carpato-danubiano-pontic. Prozatorii au şi ei culoarele lor de navigare, dar mereu sub rezerva discriminării, în raport cu poeţii. În era vehiculului Google, contemplatorii nu mai au timp să urmărească parcursul lung al prozei, fie şi dacă autorul îşi postează pe rând secvenţele romanului sau ale nuvelei, perceptibile ca unităţi de sine stătătoare. „Timpul e bani”, remarcă „filozoful” pragmatic al prezentului. Un poem-două pe zi, treacă-meargă. Dar o proză… e cronofagă. Poate de aceea s-au înmulţit poeţii! Ba nu! Ştim (de la Alecsandri încoace) că la români poeţii nu se înmulţesc, ci se nasc necondiţionat ca poeţi: „Românul s-a născut poet”, recunoaşte bardul de la Mirceşti. Ei însă, poeţii, vin pe lume doar cu germenele poetic, urmând ca acesta să încolţească, să crească, mai mult sau mai puţin. Citește restul acestei intrări »