Învăţăminte de la Nicolae Iorga

05/06/2021

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Nicolae Iorga
(5 iunie 1871 – 27 noiembrie 1940)

Ştim cu toţii că cel mai prolific autor român a fost Nicolae Iorga. Despre viaţa şi activitatea acestui veritabil titan al culturii române ştie tot românul câte ceva.

Istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, profesor universitar, academician, Nicolae Iorga a publicat 1.323 cărţi, 26.156 studii şi peste 25.000 articole de presă. Cifrele sunt cu atât mai impresionante cu cât, dacă s-ar face un calcul, ar reieşi că Iorga n-a avut timp de odihnă mai mult de 3 ore pe zi.

Aşadar, prima lecţie pe care o putem lua de la marele cărturar este cea a acribiei. Stăruinţa pe texte, dovezi, argumente, documente este cheia de lucru a tuturor cercetărilor.

Ar urma apoi lecţia atenţiei ştiinţifice distributive. Citește restul acestei intrări »


NICOLAE IORGA DESPRE TIPOGRAFIA DIN BUDA

05/06/2021

Nicolae Iorga
(5 iunie 1871 – 27 noiembrie 1940)

selecție text de Mária BERÉNYI

Tipografia din Buda a avut un rol iniţiator şi în editarea de lucrări de popularizare a cunoştinţelor. Nicolae Iorga aminteşte cu recunoştinţă următoarele: „Tipografia Universităţii din Buda a îmbogăţit literatura românească cu tot felul de publicaţii. Aici se tipăriră de acum înainte comunicaţiile, ordinele oficiale, legile, cărţile bisericeşti, în parte – care nu se lucrau la Blaj, în Tipografia seminarului – traducerile, lucrări originale. La Buda veniră Citește restul acestei intrări »


Nicolae Iorga – 150 de ani de la naștere (1871-1940)

05/06/2021

Nicolae Iorga
(5 iunie 1871-27 noiembrie 1940)

Istoric, scriitor, publicist, om politic, academician și profesor universitar, membru a numeroase societăți științifice și academii din străinătate. A fost fondator și director al Școlii române din Paris (1920), al Institutului de studii bizantine și al Institutului de istorie universală (1937) și unul dintre fondatorii Institutului de Studii Sud-Est Europene (1914).

A fost organizatorul primului congres de bizantologie (1924). În domeniul istoriei naționale a elaborat monografii și sinteze valoroase, Citește restul acestei intrări »


Istoria prin memorialistică

14/04/2021

de dr. Teodor ARDELEAN
    Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare
    Redactor-șef al revistei „Familia română

Când Bălcescu scria că „Istoria este cea dintâi carte a unei nații” avea în vedere situația poporului nostru la momentul respectiv. Despre români scriau istorii nărăvașe tot felul de neisprăviți, puși în slujba unor interese oculte. Doar Kogălniceanu s-a învrednicit de scrierea unei istorii lămuritoare, care să se re­fere și la „instituții, industrie, comerț, cultură intelectuală și morală, obiceiuri și chipuri de viață” și nu doar la… biografia stăpânitorilor.

Pe filiera acestui distins unghi de vedere Citește restul acestei intrări »


Agenda evenimentelor culturale ale săptămânii 26 – 29 noiembrie 2018 – Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”

26/11/2018

de Maria BELEA

Luni, 26 noiembrie

Ora: 9.30, Secţia pentru copii

Preșcolarii din grupa mare de la Grădinița „Micul Prinț” (director: Maria Fănățan), vor desfășura activitatea „România, La mulți ani!”, constând într-un grupaj de cântece și poezii dedicate Centenarului Unirii.

Cadre didactice implicate: Daniela Ghiț, Maria Filip.

Ora: 17.00,  Salonul Artelor

 

Va avea loc vernisajul expoziţiei de artă fotografică itinerantăZestrea Vie Românească” a artistului băimărean Ilie Tudorel, expoziţie-eveniment care îşi propune să promoveze în rândul iubitorilor de cultură din ţară şi din străinătate cele mai importante valori ale patrimoniului cultural tradiţional din România.  Citește restul acestei intrări »


Agenda evenimentelor culturale ale săptămânii 24 – 29 septembrie 2018 – Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”

21/09/2018

de Ştefan SELEK

 

Biblioteca Judeteana Petre Dulfu

Oaspetele bibliotecii:
prof. univ. dr. Liviu Maliţa,
 decanul Facultăţii de Teatru şi Televiziune din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai Cluj-Napoca.

 

Marţi, 25 septembrie

Ora 14:15, Secţia împrumut carte pentru adulţi

Va avea loc o nouă întâlnire în cadrul proiectului „Ce mai citesc tinerii?”, scopul fiind promovarea cititului. Sunt invitaţi să participe tineri dornici să-şi petreacă timpul liber la bibliotecă. Vor avea loc discuţii libere despre cărţile citite, fiecare încercând să convingă, prin argumente, de ce merită să fie citită acea carte.

ora 17, Salonul Artelor (Cabinetul de Medalii)

Citește restul acestei intrări »


Lege asupra ratificării unirii Basarabiei cu România

17/03/2018

din: Vasile STURZA, Basarabia şi destinul ei secret. Mărturii și documente istorice, Bucureşti, Editura Litera, 2016
selecția textului: Valentin-Nicolae BERCĂ

din: Vasile STURZA, Basarabia şi destinul ei secret. Mărturii și documente istorice, Bucureşti, Editura Litera, 2016 selecția textului: Valentin-Nicolae BERCĂ Lege asupra ratificării unirii Basarabiei cu România 31 decembrie 1919 Art. unic. Se ratifică, învestindu-se cu putere de lege, decretul-lege nr. 842 din 9 aprilie 1918, publicat în Monitorul Oficial nr. 8 din 10 aprilie 1918, privitor la unirea Basarabiei cu vechiul regat al României, în cuprinderea următoare: Ferdinand I Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională, rege al României, La toţi de faţă şi viitori, sănătate: Sfatul Ţării din Basarabia, în şedinţa de la 27 martie/9 aprilie 1918, votând prin 86 de voturi pentru, contra 3, fiind şi 36 de abţineri, următoarea rezoluţie: „În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democrată Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum 100 şi mai bine de ani din trupul vechei Moldove, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna, se uneşte cu mama sa România.” Şi prezidentul consiliului nostru declarând că: „În numele poporului român şi al regelui, M.S. Ferdinand I al României, ia act de acest vot quasiunanim şi declară la rândul lui Basarabia unită cu România de veci şi indivizibilă”. Dat în Iaşi, la 9 aprilie 1918 Preşedinte al consiliului de miniştri, A. Marghiloman Ministru de justiţie, D. Dobrescu Această lege s-a votat de Adunarea Deputaţilor în şedinţa de la 29 decembrie anul 1919, în unanimitate, prin aclamaţiuni. Preşedinte, N. Iorga Secretar, Teodosie Bârca Această lege s-a votat de Senat în şedinţa de la 29 decembrie anul 1919, în unanimitate, prin aclamaţiuni. P. Preşedinte, dr. C. Şumuleanu Secretar, I. Balbareu Promulgăm această lege şi ordonăm ca ea să fie învestită cu sigiliul statului şi publicată în Monitorul Oficial. Dat în Bucureşti, la 31 decembrie 1919 Bucureşti, Monitorul Oficial, 1 ianuarie 1920 http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Dorul&optiune=Basarabia „România Magnifică” – http://www.romaniamagnifica.ro – un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară în spaţiul carpato-danubiano-ponticaLege asupra ratificării unirii Basarabiei cu România

31 decembrie 1919

Art. unic. Se ratifică, învestindu-se cu putere de lege, decretul-lege nr. 842 din 9 aprilie 1918, publicat în Monitorul Oficial nr. 8 din 10 aprilie 1918, privitor la unirea Basarabiei cu vechiul regat al României, în cuprinderea următoare:

Ferdinand I

Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională, rege al României,

La toţi de faţă şi viitori, sănătate:

Sfatul Ţării din Basarabia, în şedinţa de la 27 martie/9 aprilie 1918, votând prin 86 de voturi pentru, contra 3, fiind şi 36 de abţineri, următoarea rezoluţie: Citește restul acestei intrări »


Serbările de la Putna (istoric)

31/01/2017

serbarile-de-la-putna

de Viorel ŞERBAN,
Geoagiu Băi

Cum s-au născut serbările de la Putna:

La 1871, cu şase ani înainte de cucerirea independenţei României faţă de Imperiul Otoman, Mihai Eminescu, pe atunci având 21 de ani şi fiind student la Viena, organizează împreună cu Ioan Slavici prima serbare a românilor de pretutindeni. Ea a fost organizată în luna august.

S-a ţinut la Putna, pentru că aici se afla mormântul lui Ştefan, „Altarul conştiinţei naţionale”, în această mănăstire, aflată atunci sub stăpânire austriacă, dar numită de ei „Ierusalimul neamului românesc”. Citește restul acestei intrări »