Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XXI (2021), nr. 452 (16 – 31 August)

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

Faraonii din noi. Cine citește a doua carte a Sfintei Scripturi, Ieșirea, se înspăimântă văzând grozăvia plăgilor aduse de Dumnezeu asupra Egiptului. Patru capitole (VII-XI) descriu cu lux de amănunte cele zece catastrofe naturale, prin care Dumnezeu încerca să-l convingă pe Faraon ca să permită poporului evreu să meargă în pustie și acolo, în deplină libertate, să-I aducă jertfă și rugăciune. Conducătorul Egiptului se dovedește a fi un om foarte încăpățânat, care nu-și abandonează convingerile și hotărârile proprii. El crede cu tărie că știe ce vrea, că e foarte corect și drept față de zeii lui și față de poporul pe care-l stăpânește. Nimic nu-l poate influența, nimic nu-l poate face să-și schimbe ideile. Vin nenorocirile asupra lui una după alta, poporul suferă cumplit de pe urma fiecăreia, dar faraonul rămâne de neînduplecat. Convingerile lui, ideile lui trebuie să triumfe, trebuie să se dovedească a fi mai puternice decât toate piedicile, chiar dacă ar fi să moară oameni și animale, să fie distruse recolte, să fie infestat pământul și apele.

BIBLIOTECARII – vrednici săditori de lumină!

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Sunt tot mai aproape de pragul 50 al anilor din „câmpul muncii”. Și, deși n-am lucrat decât doi ani și jumătate în presă (1972-1974), simt și mărturisesc sincer că stilul de viață gazetăresc domină în universul poliedric al aprecierilor și atitudinilor mele. S-a imprimat o matrice axiologică în care orice aserțiune scrisă sau spusă stă sub semnul lui Homo doctus.

În 14 iunie a.c. am sărbătorit 70 de ani de viață, interval care se numește „trecutul meu” și pe care eu îl încredințez lui Dumnezeu spre a beneficia de îndurarea sa. Trecutul nu trebuie să ne împiedice să ne trăim plenar prezentul, dar nu e bine nici să-l decupăm prea detașat din realitatea lumii.

Învăţăminte de la Nicolae Iorga

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Nicolae Iorga
(5 iunie 1871 – 27 noiembrie 1940)

Ştim cu toţii că cel mai prolific autor român a fost Nicolae Iorga. Despre viaţa şi activitatea acestui veritabil titan al culturii române ştie tot românul câte ceva.

Istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, profesor universitar, academician, Nicolae Iorga a publicat 1.323 cărţi, 26.156 studii şi peste 25.000 articole de presă. Cifrele sunt cu atât mai impresionante cu cât, dacă s-ar face un calcul, ar reieşi că Iorga n-a avut timp de odihnă mai mult de 3 ore pe zi.

Aşadar, prima lecţie pe care o putem lua de la marele cărturar este cea a acribiei. Stăruinţa pe texte, dovezi, argumente, documente este cheia de lucru a tuturor cercetărilor.

Ar urma apoi lecţia atenţiei ştiinţifice distributive.

NICOLAE IORGA DESPRE TIPOGRAFIA DIN BUDA

Nicolae Iorga
(5 iunie 1871 – 27 noiembrie 1940)

selecție text de Mária BERÉNYI

Tipografia din Buda a avut un rol iniţiator şi în editarea de lucrări de popularizare a cunoştinţelor. Nicolae Iorga aminteşte cu recunoştinţă următoarele: „Tipografia Universităţii din Buda a îmbogăţit literatura românească cu tot felul de publicaţii. Aici se tipăriră de acum înainte comunicaţiile, ordinele oficiale, legile, cărţile bisericeşti, în parte – care nu se lucrau la Blaj, în Tipografia seminarului – traducerile, lucrări originale. La Buda veniră

Nicolae Iorga – 150 de ani de la naștere (1871-1940)

Nicolae Iorga
(5 iunie 1871-27 noiembrie 1940)

Istoric, scriitor, publicist, om politic, academician și profesor universitar, membru a numeroase societăți științifice și academii din străinătate. A fost fondator și director al Școlii române din Paris (1920), al Institutului de studii bizantine și al Institutului de istorie universală (1937) și unul dintre fondatorii Institutului de Studii Sud-Est Europene (1914).

A fost organizatorul primului congres de bizantologie (1924). În domeniul istoriei naționale a elaborat monografii și sinteze valoroase,

Istoria prin memorialistică

de dr. Teodor ARDELEAN
    Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare
    Redactor-șef al revistei „Familia română

Când Bălcescu scria că „Istoria este cea dintâi carte a unei nații” avea în vedere situația poporului nostru la momentul respectiv. Despre români scriau istorii nărăvașe tot felul de neisprăviți, puși în slujba unor interese oculte. Doar Kogălniceanu s-a învrednicit de scrierea unei istorii lămuritoare, care să se re­fere și la „instituții, industrie, comerț, cultură intelectuală și morală, obiceiuri și chipuri de viață” și nu doar la… biografia stăpânitorilor.

Pe filiera acestui distins unghi de vedere

Agenda evenimentelor culturale ale săptămânii 26 – 29 noiembrie 2018 – Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”

de Maria BELEA

Luni, 26 noiembrie

Ora: 9.30, Secţia pentru copii

Preșcolarii din grupa mare de la Grădinița „Micul Prinț” (director: Maria Fănățan), vor desfășura activitatea „România, La mulți ani!”, constând într-un grupaj de cântece și poezii dedicate Centenarului Unirii.

Cadre didactice implicate: Daniela Ghiț, Maria Filip.

Ora: 17.00,  Salonul Artelor

 

Va avea loc vernisajul expoziţiei de artă fotografică itinerantă „Zestrea Vie Românească” a artistului băimărean Ilie Tudorel, expoziţie-eveniment care îşi propune să promoveze în rândul iubitorilor de cultură din ţară şi din străinătate cele mai importante valori ale patrimoniului cultural tradiţional din România. 

Agenda evenimentelor culturale ale săptămânii 24 – 29 septembrie 2018 – Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”

de Ştefan SELEK

 

Oaspetele bibliotecii:
prof. univ. dr. Liviu Maliţa,
 decanul Facultăţii de Teatru şi Televiziune din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai Cluj-Napoca.

 

Marţi, 25 septembrie

Ora 14:15, Secţia împrumut carte pentru adulţi

Va avea loc o nouă întâlnire în cadrul proiectului „Ce mai citesc tinerii?”, scopul fiind promovarea cititului. Sunt invitaţi să participe tineri dornici să-şi petreacă timpul liber la bibliotecă. Vor avea loc discuţii libere despre cărţile citite, fiecare încercând să convingă, prin argumente, de ce merită să fie citită acea carte.

ora 17, Salonul Artelor (Cabinetul de Medalii)

Lege asupra ratificării unirii Basarabiei cu România

din: Vasile STURZA, Basarabia şi destinul ei secret. Mărturii și documente istorice, Bucureşti, Editura Litera, 2016
selecția textului: Valentin-Nicolae BERCĂ

Lege asupra ratificării unirii Basarabiei cu România

31 decembrie 1919

Art. unic. Se ratifică, învestindu-se cu putere de lege, decretul-lege nr. 842 din 9 aprilie 1918, publicat în Monitorul Oficial nr. 8 din 10 aprilie 1918, privitor la unirea Basarabiei cu vechiul regat al României, în cuprinderea următoare:

Ferdinand I

Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională, rege al României,

La toţi de faţă şi viitori, sănătate:

Sfatul Ţării din Basarabia, în şedinţa de la 27 martie/9 aprilie 1918, votând prin 86 de voturi pentru, contra 3, fiind şi 36 de abţineri, următoarea rezoluţie:

Serbările de la Putna (istoric)

de Viorel ŞERBAN,
Geoagiu Băi

Cum s-au născut serbările de la Putna:

La 1871, cu şase ani înainte de cucerirea independenţei României faţă de Imperiul Otoman, Mihai Eminescu, pe atunci având 21 de ani şi fiind student la Viena, organizează împreună cu Ioan Slavici prima serbare a românilor de pretutindeni. Ea a fost organizată în luna august.

S-a ţinut la Putna, pentru că aici se afla mormântul lui Ştefan, „Altarul conştiinţei naţionale”, în această mănăstire, aflată atunci sub stăpânire austriacă, dar numită de ei „Ierusalimul neamului românesc”.