Umor, ironie și sarcasm în filosofia antică

Eseu

de prof. univ. dr. Nicolae IUGA

Fără îndoială, umorul este o formă a dedublării de sine, o rezervă în sine față de ceea ce este exteriorizat, după cum lipsa de umor, naivitatea de exemplu, este o exhibare a sinelui fără rezerve. În această reprezentare, umorul ar fi dat de intervalul dintre ceea ce este ascuns în interior și ceea ce se vede în exterior. Și ce se află în acest „spațiu”? Bătrânul Hipocrate (460-370 î. H.), considerat întemeietorul medicinei, zicea că aici ar fi vorba de proporțiile în care sunt amestecate în om sângele, flegma, fierea și limfa. Aceste substanțe stau la baza celor patru  temperamente, în sensul că dominația uneia dintre umori în raport cu celelalte ar explica de ce un om are un temperament sau altul. Așadar, preponderența sângelui ar da temperamentul sangvinic, a fierei colericul, a flegmei flegmaticul, iar a limfei melancolicul. Chiar dacă prezența acestor elemente în sânge o credităm astăzi ca fiind falsă, existența celor patru temperamente, așa cum au fost descrise de către Hipocrate, nu este mai puțin adevărată.

În literatura de ficțiune, lucrul se vede întrucâtva altfel. Este vorba de conștiința autorului în raport cu conștiința personajelor create de el. Un autor poate crea personaje mai proaste decât el, dar mai inteligente nu. În cazul în care conștiința autorului, ca luciditate, creează personaje cu o conștiință foarte apropiată de a sa,

Cum arăta Facultatea de Filosofie din București în urmă cu o jumătate de secol

Semnal

O carte năstrușnică a publicat recent prof. dr. Nicolae Iuga (Cu lanterna lui Diogene prin Facultatea de Filosofie, Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2023). Aici sunt narate întâmplări din perioada studenției sale bucureștene din anii ’70, unele cunoscute, dar și portretele inedite ale unor dascăli mari și celebri din acea vreme de la Facultatea de Filosofie a Universității din București.

Aceste portrete, vreo douăzeci la număr, nu sunt prezentări seci, în stilul administrativ banal al prezentării unui C.V., ci sunt mai degrabă portretizări literare ale unor personalități care nu mai sunt în viață, prezentări în care persoanele sunt transformate în personaje, la limita dintre reconstituirea fidelă a realității și ficțiunea conținută inevitabil în folclorul urban și academic. Unele dintre aceste evocări au fost publicate în serial în revista „Tribuna”, pe parcursul anilor 2022-2023. Sunt caracterizări, nici encomiastice dar nici satirice, care nu conțin nici elogii dar nici

De la Războiul de Treizeci de Ani, la un posibil război de treizeci de minute

Eseu  

de prof. univ. dr. Nicolae IUGA

Există similitudini structurale mentale între monarhia papală absolutistă și președinția constituțională „democratică” actuală. În urmă cu aproximativ o mie de ani au început să se dea lupte înverșunate pentru putere între papă și împărat, cei doi exponenți ai puterilor de atunci. Papa reprezenta puterea simbolică, spirituală, legitimată de drept divin, iar împăratul puterea seculară politică și militară, legitimată prin forța militară brută. În Bizanț s-a ajuns, cu timpul, la o relativă supremație a puterii împăratului în raport cu patriarhul, la situarea Bisericii sub stat, formulă numită ulterior cezaro-papism. Consacrarea heraldică a formulei duale a puterii în stat a devenit în Bizanț vulturul cu două capete, împăratul și patriarhul, reprezentare simbolică perpetuată prin împărații habsburgi, bisericile ortodoxe și țarii ruși, până în zilele noastre. În Occident în schimb pentru că, după căderea Romei, statele au fost devastate de barbari, s-a impus supremația papei de la Roma asupra statelor și asupra împăratului, Biserica a ajuns situată deasupra statului, formulă numită papo-cezarism, o construcție demantelată abia în urma Reformei și a Războiului de treizeci de ani (1618-1648). După aceea s-a ajuns ca în Germania protestantă de exemplu, spre deosebire de Viena catolică, vulturul heraldic să aibă un singur cap, simbolul puterii politico-militariste și atât.

Pentru Occident putem lua ca punct de plecare pontificatul Papei Grigore al VII-lea (1073-1085), cel care a purtat o luptă aprigă pentru supremație cu împăratul Germaniei Henric al IV-lea (1050-1106). Totul a plecat de la așa-numitul „conflict de investitură”, de la soluționarea chestiunii: cine are dreptul să numească episcopi, papa sau împăratul? În statele papale, rolul monarhului era deținut de papă și acolo, se subînțelege, numirile episcopilor erau făcute de către papă.

Simpozionul Internațional „Maramureș – promotor al culturii și identității românești în lume. Dimensiunea internațională a culturii și științei românești și maramureșene”

Joi, 15 septembrie 2022, de la ora 14:00, Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Municipiul Baia Mare a fost gazda Simpozionului internațional intitulat „Maramureș – promotor al culturii și identității românești în lume. Dimensiunea internațională a culturii și științei românești și maramureșene”.

La eveniment au participat Preasfințitul Părinte Iustin – Episcopul Maramureșului și Sătmarului, Ionel Bogdan – președintele Consiliului Județean Maramureș, dr. Teodor Ardelean – director al Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, Academicianul Nicolae Zamfir – vicepreședinte al Academiei Române, dr. Nicolae Iuga, dr. Ilie Gherheș și alți renumiți profesori și academicieni.

Simpozionul internațional este un eveniment academic cu o importanță majoră pentru cultura și știința maramureșeană, în cadrul căruia a fost lansat un volum care cuprinde scrieri lăsate moștenire și cercetări

Prof. univ. dr. Nicolae Iuga la aniversare

Prof. univ. dr. Nicolae Iuga (n. 12 iunie 1953 în Săliştea de Sus, jud. Maramureş) este licențiat în Filosofie al Universității din Bucureşti și doctor în Filosofie al Universității „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca. A fost profesor la Colegiul Naţional „Dragoş Vodă” din Sighet, lector la Universitatea „Babeş Bolyai” din Cluj-Napoca, conferenţiar și profesor universitar la Departamentul de Științe Socio-Umane al Universității de Vest „Vasile Goldiş” din Arad. E cercetător științific asociat la Institutul de Filosofie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj-Napoca și membru al UZPR.

A publicat peste o sută articole științifice în reviste din România, Austria, Anglia și SUA, precum și un număr de douăzeci și opt de cărți

Teodor ARDELEAN, la ceas aniversar!

• 

de ing. Gheorghe IANCU

Recent a apărut la Baia Mare excepționala carte aniversară intitulată „TEODOR ARDELEAN 70 de ani sub semnul lui HOMO DOCTUS” (coordonator Daliana Bonaț). Este excepțională întrucât conține o serie de laudatio și mesaje a zeci de personalități, începând cu Ioan Aurel Pop – președintele Academiei Române, Ionel Bogdan – președintele Consiliului Județean Maramureș, IPS Iustin – Episcopul Maramureșului și Sătmarului și mulți, mulți alții, precum și din partea colaboratorilor, colegilor, prieteni ai prof. dr. Teodor Ardelean. Sunt subliniate activitățile și realizările performante în domeniile culturale, politice, administrative etc. obținute la nivel local, zonal, național și chiar internațional de către dl. Teodor Ardelean.

Prof. dr. Teodor Ardelean merită din plin exprimările de laudatio ale zecilor de personalități care, la rândul lor, în activitățile profesionale sau extraprofesionale pe care le desfășoară sunt apreciați și admirați.

Pentru sigheteni, activitatea, realizările și personalitatea domnului Teodor Ardelean au o semnificație aparte datorită inițiativei și coordonării apariției cărților, documentar bibliografic, aniversare, ale unor personalități din cultura sigheteană: Mihai Dăncuș, Gheorghe Mihai Bârlea, Nicolae Iuga, apărute sub egida Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” din Baia Mare.

Maramureș – promotor al culturii și identității românești în lume

Vineri, 3 septembrie, la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare a avut loc deschiderea Simpozionului internațional „Maramureș – promotor al culturii și identității românești în lume”.

Evenimentul s-a desfășurat pe parcursul a trei zile, a fost organizat într-un an special, declarat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca fiind „Anul Omagial al pastorației românilor din afara României”, și a adus Maramureșului ocazia de a fi „promotor al culturii și identității românești în lume”.

În cadrul acestui proiect a fost realizat volumul „Maramureș – promotor al culturii și identității românești în lume”,

Poezia lui Gelu Dragoş are un patetism reţinut

de dr. Nicolae IUGA

„Poezia lui Gelu Dragoş are un patetism reţinut, îngemănat cu un ton melancolic nu mai puţin discret (în Zăpezi de camuflaj de exemplu)… Tristeţea ne duce bacovian la boemă şi tonuri de gri şi de aici la sentimentul de sleire a vieţii, de repetiţie monotonă a cenuşiului şi a lipsei de sens, dar nostalgia restaurării omului, a răscumpărării şi a recuperării condiţiei sale paradisiace originare este şi ea prezentă şi posibilă, marcată fiind în versuri memorabile:

Prof. dr. Nicolae Iuga își publică volumul al doilea al Jurnalului

Volumul al doilea al „Jurnalului” redactat de universitarul și scriitorul Nicolae Iuga a apărut recent cu titlul În amiaza vieții (Ed. Grinta, Cluj-Napoca, 2021). Însemnările din acest volum acoperă activitatea autorului de pe la începutul anilor 1990, implicarea sa în viața politică și administrativă, considerații despre fenomenul numit Piața Universității din aprilie-iunie 1990, ingerințele politice și lucrăturile FSN din zona Inspectoratului Școlar al județului Maramureș, experiența jurnalistică, impostura, grandomania și invidia din lumea universitară băimăreană, declinul cultural și degradarea continuă a societății românești contemporane.

Scriitorul își motivează publicarea acestor pagini, arătând că Jurnalul unui autor de lucrări teoretice poate

Revista „Nord Literar”, nr. 4 aprilie 2021

Numărul din luna aprilie al revistei de cultură „Nord Literar” vine cu surpriza debutului în proză al lui Săluc Horvat, cu fragmentul intitulat „Inginerul stagiar”, dintr-o narațiune în curs de publicare („Casa din strada piezișă”). Corespondența din Chișinău aduce un amplu studiu despre „Nicolae Dabija, poetul cu aripa sub cămașă”, semnat de Ana Bantoș.

Din alte îndepărtate comunități culturale românești au scris pentru „Nord Literar” Theodor Damian (SUA)