Prof. univ. dr. Nicolae Iuga – lansare de cărți la București

09/03/2020

Joi 5 martie a.c., la Centrul Rus de Știință și Cultură din București au fost prezentate publicului trei cărți apărute recent, scrise de către prof. univ. dr. Nicolae Iuga. Este vorba de cărțile: Maramureșul și Rusia Subcarpatică, de la Episcopia de Hajdudorog la Tratatul de la Trianon, Editura Limes, Cluj, 2019, Globalismul ca formă de colonialism la începutul secolului XXI, Editura Limes, 2020 și Acțiunile teroriste ale Ungariei în Rusia Subcarpatică și în România (anii 1938-1939), Ed. Limes, 2020. 

De ce la Centrul Rus de Știință și Cultură din București? Motivul este că în aceste cărți se vorbește între altele și de situațiile istorice și culturale în care au trăit locuitorii din actuala regiune Transcarpatia din Ucraina, regiune care pe vremea când se afla în componența Imperiului Austro-Ungar și respectiv a Ungariei horthyste se numea Rusia Subcarpatică, iar locuitorii ei se numeau ruteni. Citește restul acestei intrări »


Prof. univ. dr. Nicolae Iuga: Globalism sau un nou colonialism?

05/02/2020

O carte publicată recent de către prof. univ. dr. Nicolae Iuga, cu titlul „Globalismul ca formă de colonialism la începutul secolului XXI” (editura Limes, Cluj, 2020), abordează critic o problemă sensibilă a lumii contemporane, anume în ce măsură o idee generoasă, precum aceea a globalizării, se poate transforma la modul pervers într-o nouă formă de colonialism, mai rafinat și mai intensiv în ceea ce privește exploatarea oamenilor și a resurselor decât colonialismul veacurilor anterioare.

Autorul începe cu un scurt istoric al colonialismului clasic, arătând că între secolele XVI – XIX unele țări europene au creat întinse imperii coloniale, în cele două Americi, în India, China și Africa, teritoriile altor civilizații străvechi și de o înaltă spiritualitate au fost ocupate prin războaie de cotropire și jaf, iar populațiile indigene au fost exterminate sau, în cel mai bun caz, au fost aduse la condiții de sclavie. Miza a constituit-o acapararea bogățiilor locale: aur, pietre prețioase, sclavi, mirodenii, forță de muncă ieftină, stofe scumpe și alte produse exotice. Apoi aceste imperii s-au destrămat și au dispărut.

În carte se relevă că, Citește restul acestei intrări »


O carte care contracarează propaganda maghiară în favoarea anulării Tratatului de la Trianon

30/12/2019

de Ioan-Pavel AZAP

Semnalăm o nouă carte a profesorului universitar Nicolae Iuga, apărută sub egida Academiei Române și intitulată Maramureșul și Rusia Subcarpatică, de la Episcopia de Hajdudorog la Tratatul de la Trianon (Editura Limes, Cluj, 2019). Cartea nu este o cercetare de ordin istoric ci, așa cum mărturisește autorul în Introducere, este vorba de „un eseu incorect politic, care privește relația dintre Geopolitică și Religie în bazinul superior al Tisei, de pe timpul dualismului Austro-Ungar până azi, un eseu menit să evidențieze asaltul Ungariei catolice asupra civilizației vechi-ortodoxe a Maramureșului, în scopul expansiunii sale teritoriale pe direcția nord-est”.

După cum se știe, în urma încheierii păcii după Primul Război Mondial, Ungaria în calitate de stat învins a pierdut 71% din teritoriu, fapt perceput în mentalul colectiv maghiar drept o uriașă catastrofă. Însă, după cum arată și autorul cărții, lucrurile nu sunt chiar așa de simple. La momentul formării monarhiei dualiste Austro-Ungare, maghiarii din Ungaria reprezentau mai puțin de 42% din totalul populației, altfel spus maghiarii erau minoritari în propria lor țară. Citește restul acestei intrări »


Necesitatea unei politici suveraniste în contextul jefuirii continue a României

16/07/2019

de prof. univ. dr. Nicolae IUGA

Nicolae Iuga

Abstract: During the immediate post-war period, an important part of Romania’s natural resources was taken over by the former USSR, on the grounds of war indemnities that Romania was bound to by the Soviet Union, according to the Paris Peace Treatment. This is the reason why mixed Soviet – Romanian businesses were established under the „SovRom” name, meant to manage the payback of this debt, but by means of which the entire natural wealth of Romania was robbed.

Currently, Romania still holds certain resources and their exploitation may be of interest for foreign investors, but contracts with these foreign privately-owned companies must be concluded in a profitable manner for the Romanian State, obviously taking into account Romania’s national legitimate interests. 

Key words: Romania, Soviet Union, natural resources of Romania, Sovrom, Bechtel

În perioada imediat postbelică, URSS a jefuit metodic resursele României, sub motivul că România trebuie să plătească sovieticilor despăgubiri de război. În acest scop, au fost înfiinţate societăţi comerciale mixte sovieto-române, de aceea numite „SovRom”-uri, între anii 1945 şi 1952. În total au fost înfiinţate un număr de 16 astfel de Sovromuri, pe tot atâtea domenii de activitate, dintre care 5 sau 6 au avut o activitate comercială mai importantă, şi au funcţionat până în anul 1956, când au fost dizolvate. Citește restul acestei intrări »


Profesorul Nicolae Iuga – 66

12/06/2019

Nicolae Iuga_iunie 2017

Nicolae Iuga s-a născut pe 12 iunie 1953 în Săliştea de Sus, jud. Maramureş. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti în anul 1978. A fost profesor la Colegiul Naţional „Dragoş Vodă” din Sighet, ulterior lector la Universitatea „Babeş Bolyai” din Cluj-Napoca. A susţinut doctoratul în Filosofie la Universitatea „Babeş Bolyai” din Cluj-Napoca, sub îndrumarea profesorului Andrei Marga. Începând cu anul 2003, Nicolae Iuga este conferenţiar și respectiv profesor universitar la Departamentul de Științe Socio-Umane al Universității de Vest „Vasile Goldiş” din Arad.

În domeniul filosofiei, este printre primii autori care publică studii asupra ideii de Etică globală, aparținând teologului german Hans Küng. A avut o activitate publicistică constantă în revistele culturale din România, fiind cotat ca unul dintre cei mai importanți eseiști români contemporani. A consacrat în premieră, Citește restul acestei intrări »


O carte izvorâtă din marea teologie și cultură rusă

14/05/2019

de prof. univ. dr. Nicolae IUGA

O serie substanțială de reflecții parenetice, aparținând importantului lider al Ortodoxiei mondiale Patriarhul Kirill al Moscovei și al Întregii Rusii, a văzut recent lumina tiparului în limba română sub titlul Cugetări pentru fiecare zi din an (Ed. Proema, Baia Mare, 2019), cu o Prefață scrisă de P.F. Daniel Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la inițiativa Uniunii Rutenilor Subcarpatici din România.

Cartea chiar conține cugetări pentru fiecare zi în sensul propriu al termenilor, întrucât se află în cuprinsul ei un număr de 365 de fragmente autonome de mici dimensiuni, între o jumătate de pagină și cel mult o pagină și jumătate, texte care pot fi citite, de către omul grăbit al lumii contemporane, preț de câteva minute, câte unul în fiecare din cele 365 de zile ale anului. Este ca o înșiruire de „mărgăritare de înțelepciune”, după cum le definește în Prefață P.F. Patriarh Daniel. Cartea a fost alcătuită din secvențe alese din predicile, cărțile și interviurile P.F. Patriarh Kirill, cele mai multe fragmente fiind selectate din predicile P.F. Patriarh Kirill publicate pe site-ul Patriarhiei. O altă sursă importantă o reprezintă articolele publicate în revista „Biserica și Timpul”. În timp, aceste texte acoperă peste 35 de ani de activitate pastorală și creație teologică. De menționat că această carte a mai fost tradusă, anterior versiunii românești, în engleză și bulgară.

În privința conținutului, Citește restul acestei intrări »


Genocidul lingvistic antiromânesc de pe vremea Austro-Ungariei până în Ucraina de azi

03/05/2019

de prof. univ. dr. Nicolae IUGA

Nicolae IugaPe 25 aprilie 2019, întâmplător Joia Patimilor, sub ochii unei Europe ipocrite, Parlamentul de la Kiev a adoptat o Lege privind „utilizarea consolidată [?] a limbii ucrainiene ca limbă de stat”[1], o Lege care, prin prevederile sale, depășește cu succes în sens represiv fostele legiferări austro-ungare și ulterior fascisto-horthyste în domeniul asigurării „supremației” limbii de stat. Ținta, pe cât de iluzorie tot pe atât de periculoasă, ar constitui-o ucrainizarea forțată a celor peste 30% de ruși & rusofoni[2] din totalul populației Ucrainei, aproximativ 15 milioane de persoane, în timp ce o jumătate de milion de români și o sută patruzeci de mii de maghiari ar urma să fie, cum se spune cu cinism, victime colaterale.

Să recapitulăm pe scurt legislația referitoare la utilizarea limbii oficiale din perioada austro-ungară și respectiv horthystă. Legea XXXVIII din 1868 conținea prevederi referitoare la: obligativitatea şi libertatea învăţământului; modalităţile de înfiinţare a şcolilor primare; şcolile confesionale; Citește restul acestei intrări »