Poetul nepereche Mihai Eminescu omagiat la Hideaga

Sâmbătă, 15 ianuarie, de la orele 11,oo va avea loc a doua întâlnire a membrilor Cenaclului cultural din localitate, sub conducerea poetului Nicolae Scheianu, unde participanţii vor recita poezii în cinstea  Poetului Naţional Mihai Eminescu.

Din informaţiile primite de la mentorul şi fondatorul cenaclului – dirijor, compozitor, profesor Ioan Săcălean -, am aflat că va citi din creaţia proprie poetul Ioan Dragoş din Lucăceşti.

Va fi şi un moment special dedicat Poetului Nepereche de către actorul Claudiu Pintican (recital poetic Mihai Eminescu) şi moment muzical asigurat de către cunoscutul compozitor şi regizor muzical Călin Ionce.

Ion Miloș, pe urmele lui Ovidiu

Ion Miloş
(16 februarie 1930 – 5 decembrie 2015)

de dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Am primit recent un pachet consistent cu cărți, reviste, ziare și pliante culturale de la prietenul Vasile Barbu din Uzdin, Serbia. După ce l-am cunoscut mi-a fost greu să-i dau un nume de „botez publicistic”, deoarece întrecea orice perimetru denominativ. Să-i zici „Misionarul român” sau „Apostolul de la Uzdin” sau să-i spui „Luminătorul”, „Fondatorul”, „Sămănătorul”?! M-am păstrat între barierele modestiei și simplității sale paradigmatice, dar am încercat să țin legătura cu un om atât de legat de Patria Limbii Române. I-am mulțumit pentru dar, însă El, Poetul ajuns pe post de „exponent-manager” și Mecena pentru tot și toate mi-a replicat că nu se pune astfel problema, din moment ce, prin contribuția mea instituțională și cu gestul inițiatic al lui Gheorghe Mihai Bârlea, Vasile Morar și Nicolae Scheianu, au ajuns la Uzdin și la românii din jur patru troițe sculptate în Maramureș, spre a fi plantate în spații de performare a credinței ortodoxe. 

Agenda evenimentelor culturale ale săptămânii 15-19 noiembrie 2021 – Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare

 

Miercuri, 17 noiembrie 2021

ora 13, Sala de conferințe

Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” în parteneriat cu Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan” Maramureș organizează lansarea lucrării „O antologie de proză maramureșeană contemporană”, realizate de Nicolae Scheianu, apărută la Editura Ethnologica, Baia Mare, 2021.

Gelu Dragoș sau singurătatea poetului de cursă lungă

de Al. Florin ŢENE
Preşedintele Naţional al Ligii Scriitorilor Români
Membru al Academiei Americano-Române de Artă şi Ştiinţă

De ani buni citesc blogul personal al dascălului Gelu Dragoș „Moara lui Gelu”, plăcându-mi relatările, imaginile și articolele pe care le publică. Și mai este o frântură de amintire. Din Mireșu Mare am avut o colegă, prin anii 1963, la Institutul Pedagogic de 3 ani din Baia Mare.

Dedicația cu care am primit acest volum mă onorează, fapt ce mă face să o reproduc: „20 septembrie 2021, Familiei de scriitori Al. Florin Țene și Titina Țene, cu mult drag și prețuire această carte de poezii! – Gelu Dragoș.”

Cartea editată în condiții grafice deosebite, intitulată „Singurătatea poetului”, apărută la Editura „Grinta”, Cluj-Napoca, 2021. Cu o prefață de Nicolae Goja și postfață semnată de Gabriel Cojocaru, cuprinde două cicluri de poeme și o paletă policromă cu opinii ale scriitorilor despre poezia lui Gelu Dragoș, semnate de:

GELU DRAGOȘ: SINGURĂTATEA POETULUI

(recenzie)
de Vasile BELE

 În zgomotul și nepăsarea noastră
tac cioburi de cuvinte traco-gete
din inima Cetății Sarmisegetuza
doar uneori într-un târziu
răzbește
câte un ecou:
Dromihete, Deceneu
Decebal și Burebista

 

Eu n-am trăit războiul cel mare
dar știu
că pe atunci
Istoria Română
mai mereu stătea cu sufletul la gură

 

Istorie înseamnă limba română
„dulce ca un fagure de miere”
dor, glie, demnitate, iubire
cinstire de eroi!

Poemul face parte din volumul Singurătatea poetului, este „dedicat Zilei Limbii Române*” și se numește Latinitate, (p. 34). (*31 august – Ziua Limbii Române)

Proaspăt ajuns de la lansarea acestui volum, mă grăbesc să vă dăruiesc câteva din emoțiile încă prezente și înveșnicite în inimă.

Gelu Dragoș și „Singurătatea poetului”…

de Nicolae SCHEIANU

Gelu Dragoș și Nicolae Scheianu

Gelu Dragoş a venit spre poezia tipărită destul de târziu, după lungi ezitări şi după sute de articole de presă, sportive sau de informare, scriind la început despre poeţii maramureşeni şi despre isprăvile lor.

Posesor al unei educaţii didactice temeinice, om de catedră care şi-a găsit vocaţia învăţând copiii povestea literelor şi puterea acestora când se strâng laolaltă, în cuvânt, în cuvinte, în propoziţii, el s-a încumetat, cu greu, să dea spre tipar prima carte de poezie la o vârstă la care mulţi poeţi ies obosiţi, înfrânţi sau chiar sfâşiaţi din arenă. Gelu Dragoş şi-a încercat condeiul pe marginea multor partituri, dar cel mai bine îi ies poemele de introspecţie, directe, în care nu se menajează, cele în care se uită în oglindă şi nu se minte şi nici nu se cruţă, cum este de exemplu poemul Fără perspective:

Diplome de excelență și premii pentru scriitorii de prestigiu ai Municipiului Baia Mare

Ziua Scriitorilor, eveniment cultural de anvergură al municipiului Baia Mare, este organizat și susținut anual, începând cu anul 2012, la inițiativa primarului Cătălin Cherecheș, în semn de respect și prețuire pentru oamenii speciali, înzestrați cu talentul de a da viață cuvintelor, care contribuie la prestigiul pe care orașul nostru îl are pe plan național și internațional.

În cadrul manifestării desfășurată în data de 15 iunie, au fost recompensați pentru activitatea pe care o desfășoară în domeniul ales cei mai buni

Revista „Nord Literar”, nr. 5, mai 2021

Cu volumul „Între real și imaginar. Incursiuni în proza fantastică franceză din secolul al XIX-lea” (2020), Gheorghe Glodeanu – teoretician profesionist al literaturii fantasticului – își extinde călătoria în beletristica genului, investigând narațiuni din literatura franceză. În cronica asupra acestei lucrări, Delia Muntean urmărește excursul teoretic, autorii și operele analizate. Săluc Horvat conturează cu pricepere portretul lui Niculae Gheran, după cum este surprins în volumul „La spartul târgului. Interviuri și 75 de dedicații

Somn lin și împăcare, Adi Pop….

de Nicolae SCHEIANU

„Ne mor prietenii, ne mor/ murim și noi în moartea lor”…. „Ne ducem toți, câte puțin mereu/ către-un liman de tihnă și-mpăcare”… Păunescu și Esenin – doi mari poeți pe care Adi Pop – prietenul meu, cu care mergeam primăvara să bem sevă de mesteacăn pe culmile Prelucilor – îi iubea cu precădere, așa cum iubea lumea folkului, a versului cantabil, în stare să miște din rădăcini resorturile adânci ale sufletului uman.

A fost un visător și în lumea asta visul e de multe ori o pedeapsă, o himeră care te ademenește în ținuturile ei fără să te mai lase să te întorci la ai tăi, fără să te cruțe. Îi plăcea să vadă lumea în mișcare, pentru că visul e mișcare, e căutare și el era, în același timp, în căutare de sine. Avea o inteligență sclipitoare și ar fi fost în stare de sinteze și de apropieri spirituale originale pe care le-ar fi putut face cândva, dacă „timpul ar mai fi avut răbdare” cu el. Sau el – cu timpul…

Ștefan Aurel Drăgan, la 70 de ani

de dr. Viorel CÂMPEAN și dr. Marta CORDEA

Acum 70 de ani, la 26 martie 1951 s-a născut în „cel mai frumos sat din lume”, Ștefan Aurel Drăgan. Un om care îi consideră pe consătenii săi „cei mai frumoși oameni din univers”. O viață dedicată Bârsăului de Jos, deși locul de muncă i-a fost decenii întregi la Bârsăul de Sus, de asemenea drag sufletului său.

Prieten al secției și instituției noastre, am considerat de datoria noastră să îl omagiem astăzi. Pe lângă această postare, la Sala de lectură „Gheorghe Bulgăr” a fost amenajată o mica expoziție cu câteva dintre volumele sărbătoritului de astăzi.

A debutat în paginile cotidianului, pe atunci singurul în județul Satu Mare, „Cronica sătmăreană” în 12 iunie 1971, cu poeziile «Alai» și «Clipă». În aceeași pagină, la rubrica «Poșta paginii», V. Mărneanu (pseudonimul lui Vasile Savinescu, responsabilul paginii de cultură îi scria tânărului debutant: „Se întrezărește un orizont nou, de cu totul altă factură și perspectivă. Aici adie ușor un alt tip de pericol – cel al ipostazierilor panteiste («Neliniște» și «Ritual» – altminteri frumos scrise. Sper ca deconspirarea de față să nu te întristeze…”.