O Troiță cât un Imn Național!

02/12/2022

de dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare,
Redactor-șef al revistei „Familia română”.

„Mare ești, Doamne, și minunate sunt lucrările tale!”. Așa mi-am început discursul „cultural-teologic” la Chișinău, sâmbătă 15 octombrie 2022, ora 13.00, cu ocazia sfințirii și vernisării unei TROIȚE MARAMUREȘENE, pe aleea principală ce duce spre Catedrala Mitropolitană din capitala unei Basarabii române tot mai frământate existențial și spiritual.

Scriu prezentul reportaj sub binecuvântarea Preasfințitului Iustin, al Maramureșului și Sătmarului, a sintagmei Preasfinției Sale despre „mândria nestricăcioasă a maramureșeanului”! Îl scriu eu, inițiatorul și susținătorul acestei lucrări, pentru că istoria acestui „fir de legătură” îmi este prezentă exact și nealterat în „buzunarul de la piept” și nimeni n-ar putea s-o facă mai bine!

E atât de frumoasă și de falnică această CRUCE creștină îndemnătoare la închinare, realizată de marele meșter Teodor Bârsan din Bârsana Maramureșului, încât fac greu o selecție de epitete logice, din câte am auzit în cele două zile de Hram al orașului Chișinău. Și nu-mi pot șterge sutele de imagini cu credincioși și credincioase ce-și duc teribil de ușor genunchii până spre pământ și mâinile până spre cer, într-o „figură acrobatică” tipic moldovenească și rusească, pe care o simți ca un fior de imn religios, aici, în fața unui simbol cu aspect de adevărată pecete creștină.  Citește restul acestei intrări »


„Spre Slava lui Dumnezeu și a noastră mântuire”

18/10/2022

de dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare,
Redactor-șef al revistei „Familia română”.

La momentul în care această minunată revistă iese de sub tipar, la Chișinău are loc procesiunea de vernisare și sfințire a unei TROIȚE MARAMUREȘENE. În PISANIE se menționează:

„Această sfântă cruce monumentală, simbol al credinței ortodoxe românești, s-a ridicat spre a fi popas la închinăciune și de rugăciune, pe locul primei troițe aduse din Maramureș și instalate la 15 ianuarie 1991, în cinstea lui Mihai Eminescu. Inițiator: dr. Teodor Ardelean, președintele Asociației Culturale «Familia română» din Baia Mare. Meșter popular: părintele Teodor Bârsan din Bârsana Maramureșului. Susținător financiar principal: CNTEE Transelectrica SA din București. Mentor edilitar: Ion Ceban, Primar general al municipiului Chișinău”.

Evident că, potrivit rânduielilor din acest domeniu special – monumente religioase de for public – pe placa votivă a fost menționat și un text sapiențial. Trecătorii și închinătorii vor putea remarca buna însoțire a artei maramureșene cu hermeneutica creștină, căci cuvintele Părintelui Nicolae Steinhardt, extrase din Citește restul acestei intrări »


Altfel, despre „Integrala Steinhardt”!

31/08/2022

de dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

La final de iulie, conform unei binecuvântate tradiții maramureșene, este sărbătorit la Mănăstirea Rohia, Mănăstirea Rohița și Catedrala Episcopală din Baia Mare, Nicolae Steinhardt. Monahul, eseistul, filosoful, cărturarul, scriitorul, analistul, mentorul de conștiințe. În acest an sărbătoarea se însoțea și de o semnificație nouă. Sunt 110 ani de la nașterea evreului convertit la Ortodoxie în timpul detenției sale comuniste. Totodată, un alt eveniment așeza o aură de aristocratism esențial. Au fost finalizate ultimele două volume din „Integrala Steinhardt”, pe care Mănăstirea Rohia, într-o superbă colaborare cu Editura „Polirom” din Iași, le-a dăruit Limbii române.

Dincolo sau dincoace de orice formulare protocolară, vreau să punctez și eu câteva idei derivate din gânduri aplecate spre această Citește restul acestei intrări »


29 iulie 1912 – s-a născut Nicolae Steinhardt

29/07/2022

Nicolae Steinhardt
(n. 29 iulie 1912, Pantelimon, Ilfov – d. 30 martie 1989, Baia Mare, Maramureș)

Astăzi se împlinesc 110 ani de la nașterea lui Nicolae Steinhardt, scriitor, critic literar, eseist, jurist și publicist român. De origine evreiască, s-a convertit la religia creștină ortodoxă în închisoarea de la Jilava, și-a luat numele de fratele Nicolae, și s-a călugărit după punerea sa în libertate. Este autorul unei opere unice în literatura română, „Jurnalul fericirii”. A fost doctor în drept constituțional.

Nicolae Aurelian Steinhardt s-a născut la 29 iulie 1912 în comuna Pantelimon de lângă București, într-o familie evreiască. Tatăl său, inginerul și arhitectul Oscar Steinhardt, era directorul fabricii de mobilă și cherestea. Oscar Steinhardt a participat activ la Primul Război Mondial, fiind rănit la Mărăști și decorat cu ordinul Virtutea Militară.

Între anii 1919–1929 a urmat cursurile școlii primare (în particular și la școala Clementa) și ale liceului Spiru Haret. Debutează la Revista Vlăstarul. Printre colegii de aici s-au numărat Constantin Noica, Mircea Eliade, Arșavir Acterian, Haig Acterian, Alexandru Paleologu, Dinu Pillat, Marcel Avramescu ș.a. Și-a luat bacalaureatul în 1929.

După 1929 a frecventat cenaclul literar Sburătorul al lui Eugen Lovinescu.

Și-a luat licența în Drept și Litere la Universitatea din București în 1934, iar în 1936 și-a susținut la București doctoratul în drept constituțional, cu lucrarea Principiile clasice și noile tendințe ale dreptului constituțional. Critica operei lui Léon Duguit, publicată în același an.

În 1934 publică, sub pseudonimul Antisthius – inspirat de numele unui personaj din Caracterele lui La Bruyère -, volumul parodic Citește restul acestei intrări »


Ce fac cuvintele cu noi?

26/07/2021

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Gândiți că e o întrebare superfluă sau fără de rost cea din titlul acestei tablete de gând? Nici pe departe. Cuvintele sunt pietre de temelie ale cunoașterii și rolul fiecărei sintagme este uriaș. E bine să fim mai atenți la felul în care un cuvânt sau altul ne pune în mișcare, la modul în care o expresie decupată dintr-un context creează adevărate lumi din imperiul cognoscibilității.

Citesc într-o noapte dominată de „insomnii productive” studiul „Suveniruri contemporane (III)” cuprins în lucrarea lui N. Steinhardt „Escale în timp și spațiu” (Editura Cartea Românească, 1987). Citesc și, spre exemplificare, citez în continuare Citește restul acestei intrări »


PSALM DIN PSALMUL POEMULUI

15/07/2014

Bis. Elefterie Nou Bucuresti_foto_Amza Jucan_crop

de Daniela Cecilia BOGDAN

Sufletul nu caută numai ceea ce este frumos, ci expresia frumosului în forme estetice ale lumii văzute şi nevăzute. Când muzica şi cuvântul aduc bucurie în sufletul celui care ştie cum să asculte şi să citească, atunci este însoţit de înţelepciune, pentru că, aşa cum spunea Nicolae Steinhardt, „Cuvintele bune sunt partea noastră de cer”. Destinul celui care foloseşte cuvântul în arta sa este să construiască forme care să tindă spre absolut. Va reuşi doar în măsura în care aceste însuşiri vor atinge o morală superioară. Când Malraux afirma că secolul al XXI-lea „va fi religios sau nu va fi deloc” sugera singura soluţie: religiozitatea, care dă sens existenţei umane. Părintele Stăniloae spunea că „Dumnezeu vorbeşte fiinţei noastre mai ales prin gândurile ce le naşte în conştiinţa noastră când vrem să facem ceva… Dumnezeu ne conduce, ca printr-un dialog continuu, spre desăvârşirea noastră.” Cuvântul îşi are originea în Cuvânt. Pentru cel care-l scrie şi rosteşte este acoperiş, albăstrime şi psalm. Poeţii care scriu poezie religioasă nu fac altceva decât să se roage poetic. David, marele rege din Vechiul Testament, se ruga cântând. Avea şi harul muzicii, pe lângă cel al rostirii divine. Noi nu-i putem auzi melodiile, dar putem locui în templul cuvintelor lui, prin care slăveşte implorând şi imploră proslăvind. Pe David, psalmii l-au scos din el însuşi. Prin ei a privit, a înţeles şi a vorbit, prin ei a luptat, a suferit şi a învins. Putem auzi şi astăzi ecouri ale versetelor lui, prin poeţii care au avut sau au urechile deschise pentru „cuvinte prin intermediul cărora misterul e făcut prezent”, cuvinte care au capacitatea de rugăciune, de ascultare şi de primire. Citește restul acestei intrări »