Amintiri cu biblioteci şi bibliotecari

Maria Gârbe

de Maria GÂRBE

Biblioteca este o memorie comună. Iar definiţiile ei sunt multiple, pe măsura serviciilor oferite, a fondurilor componente… Ea înmagazinează informaţie pe care omul a creat-o şi de care tot el, prin generaţiile vremurilor, are nevoie.

Materialele/suporturile pentru scriere, precum şi formele de stocare a acestora au evoluat. De la inscripţia pe piatră şi tăbliţe de lut, la manuscrise, pergamente, suluri de papirus…, cărţi tipărite pe hârtie, iată-ne ajunşi la forme electronice digitale, e-book-uri sau alte căi de stocare şi transmitere a informaţiei. În orice bibliotecă se află şi bibliotecarul. „Numele lui nu se acoperă niciodată de glorie – scria Ioana Dragotă în 1993 –, dar să ştii că pe traseul oricărui act de cultură circumscris cuvântului vei găsi undeva, cu siguranţă, şi un bibliotecar”.

În evoluţia societăţii „scrisul şi cititul, textul şi opera, autorul şi cititorul sunt imaginile metonimice, în oglindă, ale unei ecuaţii a cunoaşterii umane din ale cărei promisiuni, trădări şi reverii s-a născut, în fond, «progresul» culturii omeneşti” – astfel scria Augustin Ioan în revista Vatra nr. 1-2 din anul 2017 (p. 109). Deoarece cartea, „fie ea instituţionalizată sau nu, făcând parte dintr-o colecţie, devine parte şi dă viaţă unui loc numit Bibliotecă” (dr. Marta Cordea).

Scrisul pe piatră a fost folosit hăt departe în istorie, cu milenii în urmă. Întors acasă la Cicârlău, după vizitele cu concerte de muzică populară pe continentele lumii, prin anii o mie nouă sute şaptezeci şi ceva, cântăreţul Nicolae Sabău şi-a alcătuit în curtea casei „Cartea de piatră”, o alee unde sunt inscripţionate, în piatră, cele mai frumoase versuri populare. Este un exemplu care mă face să sper că şi cartea tipărită pe hârtie va mai apărea şi peste ani, va fi utilă.

Despre actuala bibliotecă băimăreană, Casa Cărţii numită Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare, ştim multe lucruri. A crescut şi s-a dezvoltat sub ochii noştri, ne bucurăm de beneficiile ei. N-a fost întotdeauna aşa. Într-o vreme avea, de exemplu, spre coordonare biblioteci săteşti, volante sau biblioteci de casă. Iată ce aflăm din cotidianul

Ziua Internațională a Poeziei

„Luceafărul”, de Mihai Eminescu (prima strofă – în 14 limbi)

Exercițiu de muzicalitate în 14 limbi pe versurile primei strofe din „Luceafărul”, de Mihai Eminescu, în lectura următorilor bibliotecari ai Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” Baia Mare:

Ștefan Selek – română,
Ana Copceac Bizău – italiană,
Oana Ungurean – franceză,
Daliana Bonaț – engleză,
Angela Sitar – germană,
Csila Temian – spaniolă,
Alina Ilieș – portugheză
Dorina Oșan – ucraineană,
Kinga Virlici – maghiară,
Diana Filip – greacă,
Laura Zah – rusă,
Vlad Bondre – latină, aromână,
Annamaria Farkas, profesoară voluntară la BJPD Baia Mare: „La Steaua”, de Mihai Eminescu, o strofă în limba japoneză. (Nu există Luceafărul tradus în japoneză)

Proiectul Code Kids în Maramureș

Respectându-și menirea sa de bază, aceea de a fi la dispoziția comunității prin serviciile și programele oferite, venind în întâmpinarea nevoii de informare, educare și recreere, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” a devenit partener la proiectul CODE Kids – Copiii fac coding în bibliotecile publice, implementat de Fundația Progress România în parteneriat cu Simplon România și finanțat de Fundația Româno-Americană.

Prin acest proiect se oferă posibilitatea copiilor din mediul rural și urban mic să-și dezvolte competențele digitale, de robotică și în general de STEM[1]precum și să se implice activ în viața comunității. Demarat ca un proiect pilot în anul 2017, când a fost lansat în biblioteci publice din 7 județe din România și s-au înființat 29 cluburi de programare, în prezent acesta a devenit o certitudine, fiind deja o inițiativă națională care se bucură de succes, cu un număr de 22 de județe implicate și 112 cluburi de coding înființate în România și Republica Moldova.

Anul Nou cu bucurie!

Urmăriți un scurt montaj despre frumoasele măști populare maramureșene, purtate în cadrul obiceiurilor tradiționale dedicate sărbătorilor de iarnă din Maramureș. Filmul „Masca maramureşeană”