Щасливого Різдва!

Colindă tradiţională în limba ucraineană.
Corul Şcolii Gimnaziale din Rona de Sus, Maramureş. 

Colindătorii din Balcani, cu leru-i ler

de dr. Nicoară MIHALI

De la începuturile creștinismului în satele românilor din Balcani, de dincolo de Dunăre, circulă o legendă despre salvarea lui Isus. Atunci când soldații lui Irod îl căutau pe noul împărat al lumii pentru a-l ucide, pruncul născut a fost legat de o oaie, care, având lână bogată, l-a putut ascunde, iar când Fecioara Maria a trecut prin vamă, pentru a nu fi descoperit pruncul care plângea, oile au început să zbiere pentru a-i acoperi plânsul și el a trecut fără să fie descoperit de soldați. După cum relatează cercetătorul Theodor Capidan în lucrarea sa, Macedoromânii (p. 36), Fundația regală pentru literatură și artă, București, 1942: „Dintre obiceiurile lor avem colindele care poartă același nume ca la dacoromâni. Cete de băieți numiți „Colindari” prevăzuți cu traiste și ciomege, aleargă din casă în casă, cântând. Ei primesc în fiecare casă covrigi, năut și fructe. Năutul este aruncat pe jos și colindătorii trebuie să-l adune ca oile, behăind. Aromânii păstori cred că, Cristos auzind behăitul oilor, își amintește de oaia care l-a salvat de evrei, ascunzându-l în lâna ei, și le binecuvântează casa, ca să se înmulțească turmele de oi, ale gospodarilor care primesc colindători, ca spuza focului, ca stelele cerului și ca frunzele pomilor”.

Această urare o făceau și preoții în Maramureș, când, de Bobotează, ajungeau cu sfințirea la casele păstorilor. Aceștia aduceau câte o legătură de lână pe care o puneau peste cruce, pentru ca turmele să fie ferite de rele tot anul.

Ocupația de bază a românilor din Balcani, trăitori în sate și cătune, a fost păstoritul. În Balcani

Crăciunul Copiilor la Școala Junimea Română din Montreal

de Johnny CIATLOȘ-DEAK
membru al Uniunii Jurnaliștilor Independenți din România

Precum Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos a fost vestită păstorilor, de ceata de îngeri, la marginea orașului Betleem, iar întreaga creștinătate a păstrat cu sfințenie tradiția de mai bine de două milenii, iată și elevii Școlii Junimea Română din Montreal au vestit miracolul Nașterii Domnului printr-o superbă serbare intitulată „Crăciunul Copiilor”.

Spectacolul a fost oferit în sala „La Chapelle” a renumitului colegiu Jean-de-Brebeauf din metropola canadiană Montreal, unde de treisprezece ani își desfășoară activitatea junimiștii noștri sub coordonarea directă a fondatoarei școlii Junimea Română, doamna Otilia Tunaru.

Construit în anul 1928, acest edificiu impresionează de la prima privire. Intrarea principală este susținută de șase coloane impunătoare, iar deasupra lor străjuiește o cruce imensă de piatră, semn că divinitatea veghează asupra celor aflați în interiorul clădirii. Trepte mărețe, aidoma unui palat regal, se etalează în fața ochilor la intrarea în clădire, care conduc oaspeții la grandioasa sală a capelei.

Superba sală, spațioasă, puternic luminată natural și decorată cu mult bun gust, în ton cu sărbătoarea, era deja arhiplină la sosirea noastră! Dascăli, elevi, bunici, părinți, invitați de seamă, copii de diferite vârste, într-o atmosferă de mare sărbătoare așteptau cu emoție începerea programului festiv.

Cuvântul de deschidere a revenit domnișoarei Andreea Grigorescu care, cu emoție în glas, pe un ton cald,

Crăciunul, cea mai importantă sărbătoare a copilăriei

de Gelu DRAGOȘ

A mai trecut un Crăciun peste noi, iar ca să simţim atmosfera de când eu eram copil, acum mai bine de un jumătate de veac, Creatorul ne-a dăruit zăpadă, aşa cum îi stă bine iernii să se îmbodobească în straie noi, de marea sărbătoare a Naşterii Pruncului Iisus.

Cu toate că societatea a evoluat (eu cred că în rău), cu toate că televiziunile (cu mici excepţii, printre care şi TVR) ne vând nişte emisiuni frivole, departe de spiritul Crăciunului şi perceptele biblice, cu artişti dubioşi, cu prezentatoare şi crăciuniţe botoxate şi vocabular de copii de grădiniţă, acest spirit l-am regăsit aseară în Ajunul Crăciunului, în aproximativ 3 ore cât au colindat casa noastră peste 60 de copii. Îmbrăcaţi cu haine noi, în costume populare unii dintre ei, cu trăistuţele pe umeri, ne-au colindat sau au dat răspunsul stelei, ca odinioară, fiindcă nu-i aşa, această sărbătoare este despre bunătate, iubire, răbdare, despre mântuirea omului, despre fericire.

Dacă pe vremea bunicii şi a părinţilor mei veneau să colinde

Crăciun în pandemie

de Gelu DRAGOȘ

Veștile despre Crăciun și cum se va colinda erau date ca pe tobogan la toate televiziunile „naționale” și guvernanții liberali și libertini, în orice caz interimari (a se citi habarniști), credeau că sunt personaje de telenovele. Mă explic puțin mai mult. Aducerea vaccinului în România este și era un eveniment atât de important, încât scriitorul Alexandru Petria a răbufnit și a spus că minunea nu s-a produs acum, cu aducerea vaccinului, ci cu 2000 și ceva de ani în urmă când s-a născut Pruncul Iisus, iar sosirea prin ”ajutorul” U.E. și prin trâmbițarea de către marele „Comitet PRO MASCĂ a lui Raed Arafat”, cu ajutor logistic polonez, prin cele 10.000 de doze sunt „o picătură într-o mare pandemică tulburată” română. De ce? Pentru că s-au descoperit noi tulpini, mult mai periculoase, iar pandemia nu ne-a învățat să trecem urgent la respectarea Creatorului, la post și rugăciune, la respectul pentru semenii noștri.

Am cumpărat 40 de coci pentru colindători, soția a mai cumpărat 30 de pachete de biscuiți, să fie sigură că toți colindătorii o să primească coc și bani!

Crăciunul copilăriei: „Era alinarea noastră”

de prof. dr. Ioan-Aurel POP, președintele Academiei Române

„Spre deosebire de primii ani după căderea regimului lui Ceaușescu, atunci când lumea noastră era așa de entuziastă la gândul că se poate întoarce pe deplin și pe față la Dumnezeu, fără opreliști și amenințări, azi sărbătoarea Crăciunului s-a laicizat, din păcate, pentru mulți români. Nu-i vorbă, nici molima aceasta care pare că ne copleșește nu este un sfetnic bun pentru îndeplinirea celor sfinte la marile sau micile praznice bisericești. Faptul se petrece deopotrivă din cauza fricii și lașității semenilor și a măsurilor restrictive, unele deplin justificate, altele mai puțin. Ca istoric, știu că boala nu ne va îngenunchea pe toți, dar ca om simt că atmosfera este tot mai apăsătoare.

Și totuși, nu ne este dat să ne plecăm în fața acestui mare necaz. Cât trăim, suntem meniți să fim ființe luptătoare, iar ca dascăli și educatori avem ca „datorie a vieții noastre” (Vasile Pârvan) obligația să inoculăm în suflete valori, virtuți și încredere, aureolate de speranță. Iar sărbătoarea Crăciunului este una a bucuriei și a generozității.

Îmi aduc aminte ce însemna Crăciunul în vremea copilăriei mele din anii regimului comunist. Nu am cunoscut atunci, între prieteni și apropiaţi, vreo familie care să nu fi ținut Crăciunul după rânduială, în zilele menite. Bunica mă pregătea cătinel, zi de zi, pentru apropierea sărbătorilor, care începeau cu Sfântul Nicolae.

Moș Nicolae venea și el cu daruri,

Crăciunul odinioară în Lucăceşti pe Someş, jud. Maramureş

de Gelu DRAGOȘ

Încă de la începutul lunii decembrie, bărbaţii taie porcul de Crăciun, se fac cârnaţii şi caltaboşii, se pune slănina la murat, capul şoldanului se pregăteşte pentru răcituri, carnea tocată se pune la rece pentru a fi folosită la prepararea chiftelelor, a sarmalelor, la ciorbă. Slănina de sub pântece se face jumări, iar unii gospodari lasă, la cererea gospodinelor şi şuncă. Femeile se apucă de spălatul geamurilor, bărbaţii bat covoarele, se face o curăţenie generală în case, se pun ştergarele, feţe de masă cu ciur sau pene, fironguri. Cu două zile înainte de Ajun se face în cuptor pită, cozonaci, colaci şi coci sau pupeze pentru colindători. Se pregăteşte „Steaua” pentru băieţii care vor colinda cu ea tot satul.

Colindele străbune…

de Elvira RĂCEALĂ

 

BUNICI, ÎNVĂȚAȚI-I PE NEPOȚI COLINDELE STRĂBUNE!

NU LĂSAȚI SĂ SE PIARDĂ OBICEIURILE NEAMULUI ROMÂNESC… CARE SUNT ȘI BUCURIA LOR, A COPIILOR!

Pentru că am intrat în Postul Crăciunului și toți au început pregătirile pentru această sărbătoare a bucuriei, observând că și marile orașe își ornamentează cu mult mai devreme centrele civice și bulevardele în așteptarea evenimentului… Și ne întrebăm de ce așa grabă de a intra în noul an… de parcă nu am simți și așa, că timpul zboară cu o viteză supersonică…

Și atunci am trecut și eu la treabă…!

Amintindu-mi că pe vremea când eu eram copil, bradul nu se împodobea decât în noaptea de Crăciun… era o surpriză!

„Crăciun în Maramureș” – 2020

Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș organizează și de această dată „Crăciun în Maramureș”. Doar că într-o variantă adaptată acestui an…

„Știm, știm că anul a fost ciudat pentru voi, așa a fost și pentru noi. La colindat nu știm încă dacă vom merge și cum vom merge… Poate nu o să ne umplem trăistuțele cu colaci, pupuți, mere și nuci și nu o să ne înfruptăm din cozonacii celor care ne primesc în case cu colinda…”, spun cu nostalgie reprezentanții Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș. Dar tot ei aduc și vestea bună: „Stați așa: putem să ne facem chiar și așa sărbătoarea frumoasă, putem să ne creăm Crăciunul prin culoare și cuvânt”.

Așadar, dragi copii,

Institutul Cultural Român lansează concursul „Colaj de obiceiuri de iarnă”

„Colaj de obiceiuri de iarnă” este un concurs de promovare a tradițiilor și obiceiurilor românești în comunități istorice din vecinătate. Institutul Cultural Român organizează pentru prima dată un astfel de eveniment.

Copiii și adolescenții din comunitățile românești din Bulgaria, Serbia, Ucraina și Ungaria, cu vârsta maximă de 20 ani, sunt invitați să se înregistreze audio-video interpretând colinde sau prezentând obiceiuri de iarnă românești, păstrate în rândul comunității locale, în cadrul concursului „Colaj de obiceiuri de iarnă”, organizat de Institutul Cultural Român, prin Compartimentul Comunități Istorice.

Pot fi prezentate obiceiuri de Crăciun, de Sfântul Nicolae, de Anul Nou, Bobotează, rețete culinare, procedee de confecționare a unor obiecte folosite la colindat etc.

Materialele video, cu o durată maximă de 5 minute, vor fi transmise până în 12 noiembrie,