Răbdarea absolută și răspunsul ei. Perspective catehetice

24/05/2019

de prof. dr. Vlad Ioan BONDRE

În conștiința omului contemporan, virtutea răbdării stă mereu sub egida timpului pe care acesta îl petrece așteptând ca dorința lui să fie împlinită. Deși Universul i-a demonstrat omului că timpul este măsura tuturor lucrurilor ce urmează să fie împlinite, societatea postmodernă l-a aruncat pe om în malaxorul faptelor ce se desfășoară într-o sinergie perfectă cu orele și minutele care trec. În acest context, omul și-a pierdut simțul succesiunii ireversibile a lumii, fapt ce îl transpune într-un soi de mașinărie menită să prelucreze informații, concepte, materiale, obținând produse în cel mai scurt timp. Ceea ce nu realizează omul este faptul că, prin disimularea de la realitatea transcendentă, el se face un slujitor al cronosului – al timpului menit să îi ofere satisfacțiile materiale, și nu al kairosului – al timpului de calitate prin care el se desăvârșește spiritual și cultural. Lipsa prezenței sale spirituale – suflet și sentiment, reprezintă o disfuncție reală a ceea ce este el de fapt. Înlăturându-și sinele prin absența răbdării și a cercetării interioare, omul va deveni un element artificial al acestei lumi.

Pericopa Evanghelică a Duminicii a patra, după Paști, Citește restul acestei intrări »


Călătorind cu magii

23/12/2017

Darurile magilor

„Îngerii cu păstorii slăvesc
şi magii cu steaua călătoresc”
(Condacul Naşterii Domnului)

de pr. prof. univ. dr. Theodor DAMIAN

Totul este călătorie.
Existenţa este „spaţiul” călătoriei. Ceea ce există, existentul, este subiect şi obiect al călătoriei. Numai Dumnezeu nu este nici subiect, nici obiect al acestui tip de mişcare, cu toate că, paradoxal, şi El se pune pe cale, adică se face călător. El este şi cale, căci zice: „Eu sunt calea” (Ioan 14, 6) şi ţinta, căci îndeamnă: „Veniţi binecuvântaţii Părintelui Meu şi moşteniţi Împărăţia gătită vouă de la facerea lumii” (Matei 25, 34), şi călător, căci El străbate cerurile şi vine pe pământ în chip de om ca să-l mântuiască pe om. El este pe cale, vine, El este prin excelenţă Cel ce vine, de aceea Sf. Ioan Teologul îşi încheie Apocalipsa cu rugămintea expresă: „Vino, Doamne Iisuse” (Apoc. 22, 20). Citește restul acestei intrări »


Netămăduirea mai-marelui sinagogii, gârbovul

05/12/2015
femeia-garbova-01sursă foto: http://bisericabelvedere.crestinortodox.ro/articole/tamaduirea-femeii-garbove-604

de Ioan NEAMȚIU

Pregătindu-mi predica pentru ziua de duminică, 6 decembrie a. c., pe lângă cuvântul închinat Sfântului Nicolae, am meditat și asupra textului Evangheliei zilei. În rânduiala ortodoxă, este considerată Duminica a XXVII-a după Rusalii, când se citește o pericopă consemnată de Sfântul Evanghelist Luca, în care se menționează o minune săvârșită de Domnul nostru Iisus Hristos, din proprie inițiativă – ca Unul care știe, întotdeauna, durerile și necazurile noastre – asupra unei femei gârbove, de 18 ani. Gârbovenia ei însemna o trăire aplecată, cu fața la pământ, decăzută din antroposul care-l definește pe om ca privitor în sus. Își purta povara resemnată, dar cu credință. Era gârbovă numai trupește, în timp ce sufletește o avea o verticalitate perfectă, dovadă că Domnul a vindecat-o, dezlegând-o de orice păcat.

Citește restul acestei intrări »


„De la moarte la viaţă şi de pe pământ la cer”

07/04/2015

Invierea Domnului

Ziua Învierii să ne luminăm, popoare, Paştile Domnului, Paştile!

de pr. prof. dr. Theodor DAMIAN

Învierea Domnului nu poate fi despărţită de răstignirea şi patima Sa pe cruce. Pentru a înţelege Învierea trebuie să înţelegem sensul patimii, iar pentru a o înţelege pe aceasta este nevoie de lumina Învierii. Patima este un sacrificiu. Or, când te sacrifici o faci în vederea unei binefaceri mai mari. Pot exista sacrificii fără avantaje ulterioare, după cum pot exista avantaje, câştiguri care nu au necesitat sacrificii anterioare. Nu însă în cazul patimii şi învierii Domnului, unde toate etapele vieţii şi activităţii Mântuitorului au o înlănţuire interioară şi o evoluţie vizibilă spre un deznodământ ce are implicit şi în mod direct de a face cu mântuirea omului. Cu alte cuvinte, toată viaţa şi activitatea Mântuitorului începând chiar din planul lui Dumnezeu de mântuire a lumii şi terminând cu reabilitarea omului în şi prin Hristos în comuniunea finală, eshatologică cu Dumnezeu în Împărăţia Sa, este bazată pe iconomia divină, deci totul are un sens precis, fiecare etapă, eveniment, iluminându-l pe celălalt.

Legătura dintre moartea şi învierea Domnului sau mai precis dintre suferinţa ce aduce moartea şi înfrângerea morţii sau scăparea de ea şi deci salvarea, reuşirea, supravieţuirea este prefigurată încă din Vechiul Testament unde, în cazul poporului ales, „paştile” sau „trecerea” (a îngerului morţii pe la casele egiptenilor ocolind casele evreilor ale căror uşi erau unse cu sângele mielului pascal), implică suferinţa robiei în care se afla acesta, „paştile” acolo ducând prin intervenţia divină la eliberare. Asta în prima fază. Citește restul acestei intrări »


Scrisoare pastorală – Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XI (2014), nr. 269 (1-l5 ianuarie)

31/01/2014

foto-_Attila Hajos_x

Dragii mei enoriaşi!

de pr. Al. SĂNCIULESCU-BÂRDA

La început de an 2014, rog pe Bunul Dumnezeu să reverse asupra Dumneavoastră şi celor dragi ai Dumneavoastră sănătate, bucurii, împliniri în toate cele bune, puterea de a nu vă pierde speranţa şi credinţa, să aveţi pace, linişte sufletească, bună înţelegere şi trăire în Duh şi în Adevăr! La mulţi şi fericiţi ani!

*

La cumpănă de ani. Îi mulţumim lui Dumnezeu pentru tot şi pentru toate, căci fără El suntem praf şi pulbere. Atât cât vrea El mai fiinţăm pe acest pământ, ne mai bucurăm de fiecare zi ce ne-o dăruieşte, de fiecare anotimp, de fiecare clipă fericită, pe care mai avem prilejul s-o trăim!

Vă mulţumim cordial tuturor pentru tot sprijinul ce ni l-aţi dat în cursul anului 2013! Vă mulţumim tuturor celor care ne-aţi primit cu colindul, atât la Crăciun, cât şi la Bobotează, după datina străbună, ca nişte adevărate familii de creştini! Vă mulţumim cordial pentru darul ce ni l-aţi făcut, fiecare după voia şi posibilităţile ce le-a avut, dar mai ales pentru bunăvoinţa creştinească şi românească. Să dea Dumnezeu să vă găsim pe toţi sănătoşi şi cu voie bună mulţi ani de aici înainte!

La cumpănă de ani, se cuvine să facem un scurt bilanţ fiecare dintre noi cu privire la viaţa noastră, la familiile noastre, la speranţele ce le avem de viitor. Dacă n-ar mai fi sărbătorile şi rânduielile acestea ale anotimpurilor, viaţa ar fi ca o lungă călătorie fără popas. Aşadar, să ne oprim un pic în lungul drum al trecerii noastre prin lume şi să ne facem un examen de conştiinţă fiecare. Să ne imaginăm că derulăm filmul vieţii noastre de până acum, cu toate ale sale, bune şi rele. Să ne imaginăm, de asemenea, că la acest film ar privi şi Dumnezeu. Ia gândiţi-vă, aţi găsi vreo scenă în acel film de care să vă fie frică, ori să vă roşească obrazul la gândul că va vedea-o Cel de Sus? Sau chiar şi numai ceilalţi semeni ai Dumneavoastră?! E o grea încercare. Căutaţi, de asemenea, să socotiţi dacă aţi făcut tot ce a depins de Dumneavoastră, ca propria familie să dureze, ca soţul, soţia, copiii, părinţii, socrii, cumnaţii Dumneavoastră să aibă o rază de fericire, când s-au aflat în preajma Dumneavoastră, când aţi vorbit, când aţi muncit împreună. Vedeţi dacă aţi făcut vreo fărâmă de bine cuiva, dacă v-aţi făcut întotdeauna rugăciunea, dacă sunteţi împăcaţi cu Dumneavoastră înşivă, cu cei din jur şi, mai ales, cu Dumnezeu. Încercaţi să vă imaginaţi că în clipa următoare aţi fi chemaţi înaintea lui Dumnezeu, că v-ar sosi ceasul cel din urmă. Aveţi, oare, bagajul făcut? Sunteţi, într-adevăr, pregătiţi de marea călătorie? Aveţi suficiente argumente ca să vă apăraţi la dreapta judecată pentru faptele săvârşite în această viaţă? Sunt câteva întrebări, pe care ar trebui să ni le punem fiecare dintre noi la această cumpănă de ani. Faceţi planuri pentru familia Dumneavoastră, dar ţineţi seamă şi de ceilalţi membrii ai familiei. Vedeţi dacă şi lor le place şi dacă sunt de acord cu ceea ce vreţi să faceţi. Numai aşa va fi armonie şi unitate în casa Dumneavoastră şi nimănui lehamite nu-i va fi, că staţi sub acelaşi acoperiş! Dumnezeu să vă ajute şi să fie bine!

Să dea Dumnezeu ca anul acesta să fie anul reunirii României cu Moldova! Amin! Citește restul acestei intrări »


Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XI (2013), nr. 262 (16-30 septembrie)

03/10/2013

foto_Adrian Pop

de pr. Alexandru STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriaşi!

Preţul civilizaţiei. Trăim într-o epocă în care istoria se scrie cu o rapiditate fără precedent. Descoperiri ştiinţifice în toate domeniile de activitate au loc frecvent, invenţii de toate felurile creează noi şi noi maşinării, noi produse chimice, medicamente etc. Astăzi copiii se joacă cu aparate pe care nici nu le visau generaţiile trecute. Cu 20-25 de ani în urmă, cineva care fusese în Italia îmi povestea că acolo există televizoare pe care le mânuieşti de la distanţă, cu telecomanda. Nu puteam înţelege mecanismul respectiv, fiindcă eram obişnuit să apăs ori să rotesc cele câteva butoane de la televizorul meu. Cu 30 de ani în urmă îmi spunea cineva că poate fi scrisă o scrisoare în America şi în clipa imediat următoare ea să fie în Europa. Nu puteam înţelege! Citește restul acestei intrări »