Ieşirea la propovăduire

Mergând, învăţaţi toate neamurile, botezându-le
în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. (Matei 28, 19)

de pr. prof. univ. dr. Theodor DAMIAN

Mântuitorul Hristos a lăsat ucenicilor Săi mai multe porunci cu caracter de testament, adică oarecum obligatoriu, deci pentru a fi îndeplinite.

Una dintre ele este tocmai aceasta pe care am menţionat-o deja, legată de momentul când Iisus îi trimite pe apostoli în lume zicându-le: „Mergând, învăţaţi toate neamurile” şi cerându-le să le boteze în numele Sfintei Treimi.

Setea de Duh

Predică la Duminica Pogorârii Duhului Sfânt

Motto: De este între voi însetat cineva,
să vină la Mine şi să bea. (Ioan 7, 37)

de pr. prof. univ. dr. Theodor DAMIAN

Există într-adevăr o apă fizică, materială, necesară pentru împlinirea setei trupeşti, dar există şi o apă spirituală, necesară împlinirii setei duhovniceşti, tot aşa cum există o hrană materială, trupească, şi una spirituală, duhovnicească. Desigur că, în textul amintit, Mântuitorul se referă la apa spirituală, căci şi în alte împrejurări – confirmând aceasta – a vorbit de hrana duhovnicească, ca de exemplu atunci când a zis: „Nu numai cu pâine va trăi omul, ci şi cu orice cuvânt al lui Dumnezeu” (Luca 4, 4). Dar cuvântul lui Dumnezeu este Adevărul, căci Iisus s-a declarat pe Sine ca fiind Adevărul, El fiind şi Cuvântul lui Dumnezeu.

Deci celui căruia îi este sete şi aleargă la Hristos aceluia îi este sete de cuvântul lui Dumnezeu, de Adevăr.

Moartea şi Învierea Domnului

de pr. stavr. Radu BOTIŞ

Toate cele patru Evanghelii sunt asemănătoare în afirmaţia că Iisus a murit într-o zi de vineri, ziua pregătirii sabatului (Matei 27, 62; Marcu 15, 42; Luca 23, 54; Ioan 19, 31).

Despre semnificaţia pe care o dă morţii Sale, Iisus vorbeşte când se află pentru ultima oară cu cei doisprezece, la Cina care a avut loc într-o casă din Ierusalim, proprietatea unei cunoştinţe a lui Iisus. El concentrează în ultima cină toată viaţa Sa. Cina cea de taină s-a desfăşurat în cadrul unei cine pascale. Cina cea de taină a avut loc în Joia Mare, către seară. Aceasta a fost o cină pascală, dar nu în sensul că Mântuitorul ar fi celebrat cu ucenicii Săi paştile iudaic, care începea de fapt în seara zilei următoare, ci în sensul că El a instituit un nou Paşti, adică Taina Sfintei Euharistii, care avea să fie pentru Biserică o permanentă actualizare a jertfei adevăratului Miel pascal[1].