Un papion, dres, toc… dar fără pudră se poate?

23/12/2016

foto_alexandru-plesea

de Alexandru PLEŞEA

În vremurile de odinioară, respectiv perioadele creştine monahale şi medievale, sărbătorile de sfârşit de an erau la ţol festiv, bărbaţii şi femeile optând pentru alegerea inului sau a bumbacului natural, mai pe tot corpul. Bărbăţii cu devotament pentru pregătirea cărnurilor şi a băuturilor, iar femeile cu precădere spre a fi cochete, însă cu atenţie. Cel mult roşeaţa din obraji era observabilă după câteva pahare ale bărbaţilor, acest lucru nu din cauza faptului că nu erau frumoase, ci că bunul gust era prezent în ţinuta lor. Citește restul acestei intrări »


De ce vrem ca telefonul mobil să arate ca noi

22/02/2016

COMUNICAT DE PRESĂ – Asociația Sănătate Mintală pentru Calitatea Vieții ; Plus Communication

Telefonul mobil a depășit de multă vreme statutul de banală unealtă de comunicare, iar în zilele noastre a devenit o extensie a corpului nostru, un obiect pe care încercăm să-l customizăm după „chipul și asemănarea” noastră.

infograficUn studiu recent, realizat de Flurry Analytics și citat de Statista.com, arată că, în anul 2015, numărul aplicațiilor de personalizare a telefonului mobil (tastatură cu emoji, teme de fundal statice și dinamice etc.) a crescut cu 332% față de anul 2014, arătând tendința consumatorului de a particulariza acest obiect în funcție de personalitatea sa. În același timp, studiul arată că numărul aplicațiilor de tip știri și reviste a crescut cu 135%, al aplicațiilor de tip „utilities and productivity”, cu 125%, al aplicațiilor referitoare la lifestyle și shopping, cu 81%, al programelor de turism și navigație, cu 54%, al aplicațiilor de sport, cu 53%, al aplicațiilor de sănătate și fitness, cu 52%, al aplicațiilor de tip mesagerie și social, cu 51%, al aplicațiilor de muzică și divertisment, cu 21%, iar numărul de jocuri descărcate a scăzut cu 1%, în raport cu anul 2014. Citește restul acestei intrări »


Zgomot de pași prin spațiul sacru al tăcerii

13/12/2015

de Octavian LUPU

Conference tableÎn jurul mesei rotunde se aflau dispuse circular mai multe scaune. Să fi fost douăsprezece? Nu îmi dădeam seama, dar cei care stăteau păreau absorbiți de spațiul gol delimitat de marginile de piatră ale imensului obiect sculptat în urmă cu sute de ani. M-am așezat pe ultimul scaun disponibil și am început să explorez lumina ce se revărsa de undeva, de sus, peste marmura albă a suprafeței superioare în care se oglindeau vitraliile multicolore ale cupolei centrale.

Nu era o biserică și nici vreun templu păgân. De fapt, nu înțelegeam deloc natura acelui loc desprins de spațiu și timp în care ordinea normală părea inversată după reguli mai degrabă intuite, decât cunoscute pe deplin. Priveam albastrul strălucitor al lămpilor de iluminat în interiorul cărora se jucau flăcări de culoare galben-pal în ritmul vântului care, în ciuda zidurilor etanșe, reușea să miște masele de aer din încăpere. Zgomotul estompat al ploii se adăuga sub forma unui fundal care reușea să risipească în fragmente eterice cugetarea. Citește restul acestei intrări »