113 ani de la nașterea folcloristului maramureșean Mihai Pop

Mihai Pop
(1907-2000)

Mihai Pop s-a născut în satul Glod, comitatul Maramureş, la 18 noiembrie 1907, în familia preotului greco-catolic Ştefan Pop şi al Iuliei (născută Lazăr). A fost etnolog, antropolog, folclorist, cercetător al culturilor din sud-estul Europei, laureat al premiului Herder (1967), membru de onoare al Academiei Române (2000). După absolvirea Liceului Dragoş Vodă (1925), a studiat la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti (1925-1928). Urmează studii de specializare în slavistică (1929-1934) la Universităţile din Praga, Varşovia, Cracovia, Bonn. Îşi susţine doctoratul în filologie la Universitatea din Bratislava (1942), desfășoară o bogată activitate didactică: profesor suplinitor la Liceul Spiru Haret din Bucureşti (1928-1929), asistent universitar la Catedra de istorie a literaturii române şi folclor din cadrul Universităţii din Bucureşti (1936-1939), condusă de Dumitru Caracostea; membru al grupului de cercetări sociologice, la Institutul Social Român, condus de Dimitrie Gusti (1929-1936), conferenţiar, profesor (1957-1962), şeful Catedrei de literatură română veche şi folclor a Facultăţii de limba şi literatura română (1968-1972).

VASILE BELE – date biobliografice

Numele și prenumele: Aurel BELE

Pseudonimul cu care semnează: Vasile BELE

Născut la data de: 20 martie 1970, în loc. Baia Mare.

STUDII:

Universitatea de Nord, Facultatea de Litere – Masterat – etnoturism cultural.

Universitatea de Nord, Facultatea de Litere – specializarea română-etnologie.

Adresa de contact: tel – 07 53 53 3003

e-mail: v_bele@yahoo.com;

VOLUME DE AUTOR:

2005 – Căsnicia pasului – versuri și Poezia nunților pe Fisculaș, vol. I;

2006 – Poezia nunților pe Fisculaș, vol. II;

2008 – Încercări desculțe – versuri și Toponimia satului Chiuzbaia – monografie toponimică a localității Chiuzbaia;

2009 – Nunta ca întemeiere. Orația de colăcărie în poezia nunții;

2011 – Veronica Crăciun Perșe – un suflet printre stele;

2012 – 7 zile – 7 poeme – versuri;

Profesorul Nicolae Iuga – 66

Nicolae Iuga s-a născut pe 12 iunie 1953 în Săliştea de Sus, jud. Maramureş. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti în anul 1978. A fost profesor la Colegiul Naţional „Dragoş Vodă” din Sighet, ulterior lector la Universitatea „Babeş Bolyai” din Cluj-Napoca. A susţinut doctoratul în Filosofie la Universitatea „Babeş Bolyai” din Cluj-Napoca, sub îndrumarea profesorului Andrei Marga. Începând cu anul 2003, Nicolae Iuga este conferenţiar și respectiv profesor universitar la Departamentul de Științe Socio-Umane al Universității de Vest „Vasile Goldiş” din Arad.

În domeniul filosofiei, este printre primii autori care publică studii asupra ideii de Etică globală, aparținând teologului german Hans Küng. A avut o activitate publicistică constantă în revistele culturale din România, fiind cotat ca unul dintre cei mai importanți eseiști români contemporani. A consacrat în premieră,

[Pasiunea de a recompune natura]

Fragmente din prefața la volumul „Învață-mă iubirea” de Ion Georgescu-Muscel

„Nu-mă-uita” (Ion Georgescu-Muscel)

de Dumitru FÂNĂȚEANU

Despre limbajul culorilor pe care le așterne pe pânze Ion Georgescu-Muscel, aș putea spune că de fiecare dată admirându-i lucrările de pictură simt acel tremur de lumină profetic ce înfruntă zeii, și ecoul uimirii îmi răscolește sufletul până dincolo de înțelegere.

La Ion Georgescu-Muscel, există o legătură adâncă și tainică ce subzistă din pasiunea de a recompune natura. Așa spiritul poeziei pe care o scrie poetul Ion Georgescu-Muscel își află odihna într-o lumină mereu proaspătă.

Acad. Ionel Valentin Vlad (22 sept. 1943 – 24 dec. 2017)

de prof. univ. dr. Nicolae IUGA

Acad. Valentin Ionel Vlad, cu ascendenți în Săliștea de Sus și în Borșa (Maramureș), a fost un inginer și fizician român, membru al Academiei Române, fiind ales la 8 aprilie 2014 președinte al Academiei Române.

A urmat Facultatea de Electronică a Institutului Politehnic din București și Facultatea de Fizică a Universității din București între anii 1961-1966. Și-a continuat studiile în domeniul lasere și holografie la Universitatea din Paris VI cu prof. M. Françon și la CGE, Franța, între 1969-1970. În 1972 a susținut teza de doctorat „Metode de prelucrare a informației în holografia convențională și în timp real” și a obținut titlul de doctor inginer.

Academicianul Răzvan Theodorescu i-a admirat lui Ion Georgescu-Muscel tablourile

de Gelu DRAGOŞ

„Chipul din lalele” (Ion Georgescu-Muscel)

Şcoala Gimnazială Lucăceşti, Maramureş este o şcoală specială nu numai prin generaţiile de elevi strălucitori şcoliţi aici de-a lungul timpului (n-am să dau nume ca să nu supăr uitând pe cineva), ci şi prin personalitatea ei, a școlii, dobândită pe când la conducere s-a aflat profesorul Ion Georgescu-Muscel. De dragul instituţiei în care și-a petrecut, cred, jumătate din viaţă, a realizat picturi, le-a şi înrămat pe bani proprii şi le-a dăruit şcolii. Aşa că, dacă intri în sala profesorală, în biroul directorului, sau străbați lungul coridor din clădirea nouă a școlii, vei vedea şi îţi vor încânta ochii picturi semnate de Ion Georgescu-Muscel: de la peisaje, la portrete de oameni, sau vaze cu flori.

Şi ce constat acum, deşi am întrezărit mai demult asta, picturile acestea devin din ce în ce mai valoroase şi atrag irezistibil privirile celor care trec pe lângă ele.

Un mod de viaţă

„Şcoala elementară” (Ion Georgescu-Muscel)

de Gelu DRAGOŞ

Cred că eram în clasa a V-a când am văzut de aproape un meci de tenis de câmp „live” între directorul şcolii de atunci, profesorul de limba română Andrei Buciuman şi frumoasa lui soţie, profesoara de biologie Iuliana Buciuman. Noi, elevii clasei a V-a, eram „copii de mingi”. Era un sport care ne fascina şi ne făcea să visăm că peste ani vom deveni şi noi Ilie Năstase sau Ion Ţiriac. Tenisul de câmp era practicat cu succes şi de profesorul de matematică Viorel Mureşan dar şi de dirigintele meu Ion Georgescu (astăzi, ca pictor și poet, Ion Georgescu-Muscel). După ce familia profesorilor Buciuman s-a transferat în Baia Mare, a rămas la conducerea Şcolii cu clasele I-VIII Lucăceşti profesorul Ion Georgescu.

[O arhitectură plastică a reflecțiilor]

„Peisaj din Canada” (Ion Georgescu-Muscel)

Fragmente din prefața la volumul „Atelierul de reparat fluturi” de Ion Georgescu-Muscel

de Dumitru FÂNĂȚEANU

Pentru poetul și pictorul Ion Georgescu, poezia înseamnă o performanță a viețuirii și-a modalității de a depăși suferințele de ordin sufletesc. Sensibilitatea pe care o are poetul asigură poeziei și picturii acea înțelegere a realității din preajmă și acceptarea unor stări și distincții ale rostului vieții, care întregesc expresivitatea lirică și totodată transformă suferința în frumusețe. […]

Mille neuf cents soixante-dix…

„Vărsător (VARSĂ-DOR) – compoziție” (Ion Georgescu-Muscel)

de Gelu DRAGOŞ

Profesorul Ion Georgescu (cel cunoscut astăzi, ca poet și ca pictor, sub numele Ion Georgescu-Muscel) a ajuns în învăţământul maramureşean din dragoste pentru Anca, o tânără şi frumoasă educatoare din Hideaga, Maramureş. Au pornit în viaţă împreună, de la lingură şi furculiţă, stând în gazdă la Ştefanu Luizii, într-o casă cu prispă din Lucăceşti, comuna Mireşu Mare, şi, dacă mă gândesc acum bine, semăna pe undeva cu casele din zona Muscel, de unde venea dânsul. Atunci nu am ştiut, în clasa a V-a, când mi-a devenit diriginte, ce noroc a dat peste noi, elevii dumnealui. Acum eu fiind la catedră, recurg de multe ori la modelul de dascăl al Domniei sale.

GELU DRAGOŞ – premiu la Concursul Literar Internaţional „Sfântul grai românesc” (Onești)

COMUNICAT DE PRESĂ

Oneşti. La Concursul Literar Internaţional „Sfântul grai românesc”, dedicat sărbătoririi Zilei Limbii Române, organizat de Asociaţia „Clubul Expresia Ideii”, scriitorul și publicistul maramureşean prof. Gelu Dragoş a obţinut premiul al II-lea, pentru textul „Nicuţă Ioan Lungu omagiază Voievodul Stelar”.

Competiția literară de la Onești a avut loc în perioada iulie-august 2017.