POEZIA, ca o misiune

01/01/2022

de Cristian SANDACHE

Conștiința umanistă a lui Petőfi Sándor (1 ianuarie 1823 – 31 iulie 1849) era o evidență, ilustrată frecvent în lirica sa. În anul 1846 (prin intermediul poeziei intitulată „Visez însângerate zile”) el își exprima încrederea într-o transformare radicală a lumii în care trăia, grație unui adevărat cataclism universal. Ar fi fost însă vorba despre o regenerare și o eliminare a tot ceea ce fusese nedrept, ostil naturii umane. Violența necesară (înțeleasă de către adepții iacobinismului de atitudine, ca fiind un echivalent al violenței pure) trebuie însă interpretată mai curând ca o aspirație a unui suflet funciarmente onest, care ar fi dorit ca tot Răul din lume să fi fost extirpat, iar semenii săi să se poată în sfârșit bucura, de seninătatea pe care o meritau din plin. Adevărat ostaș al adevărului și al setei de absolut, Petőfi nu ezita niciun moment în privința crezului său, fiind convins că indiferent de ostilitățile pe care ar fi urmat să le înfrunte, se va găsi mereu câte un suflet omenesc mângâiat de lumina divină a înțelegerii, capabil Citește restul acestei intrări »


Festivitatea de comemorare a poetului PETÖFI SÁNDOR

04/09/2021

Consiliul Județean Maramureș prin Ansamblul Folcloric Național „Transilvania”, în parteneriat cu Primăria Coltău vă invită să participați la „Festivitatea de comemorare a poetului Petöfi Sándor”, care se va desfășura în perioada 4 – 5 septembrie 2021. Activitățile din cadrul evenimentului se vor desfășura în curtea Castelului Teleki și a Școlii Gimnaziale Petöfi Sándor.

Acest eveniment multicultural promovează unitatea și diversitatea prin tradiție, iar în acest scop, sâmbătă, 4 septembrie, manifestările cultural artistice vor debuta la ora 11:00 și vor cuprinde spectacole de teatru, lansare de carte și momente artistice susținute de membrii comunităților maghiare și rome.

Duminică, 5 septembrie, începând cu ora 10:00 se va săvârși slujba religioasă în aer liber, urmată de festivitatea de depunere a coroanelor, iar de la ora 12:00, Citește restul acestei intrări »


Revista de cultură FAMILIA devine publicație a Bibliotecii Județene „Gheorghe Șincai”

16/12/2020

Revista Familia este o instituţie culturală înfiinţată de Iosif Vulcan, la Budapesta, în 1865, având drept program răspândirea culturii române în Transilvania şi cultivarea limbii şi a conştiinţei naţionale. Ea a fost, în urma dispariţiei Foii pentru minte, inimă şi literatură a lui George Bariţiu, cea mai însemnată revistă românească din Ungaria în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, devenind, în scurt timp, o tribună a întregii literaturi româneşti, o emblemă a identităţii culturale naţionale.

Fondatorul ei, Iosif Vulcan (31 martie 1841, Holod, Bihor – 8 septembrie 1907, Oradea), publicist și scriitor român, animator cultural, membru al Academiei Române, şi-a dedicat întreaga viaţă editării revistei – uneori chiar cu sacrificii materiale.

Înfiinţată în 1865, la Budapesta, revista purta pe frontispiciu subtitlul „foaie enciclopedică şi beletristică cu ilustraţiuni”, programul ei nefiind pur literar, ci şi social, adresându-se fiecărei familii româneşti în parte, dar şi familiei mai mari a naţiunii. Numărul de probă a apărut la 1/13 mai, iar numărul 1 la 5/17 iunie. În 1880, redacţia revistei Familia se mută la Oradea, locul în care va continua să apară – cu unele întreruperi – până în zilele noastre.

Indiferent de serie, în paginile Familiei au fost publicaţi cei mai importanţi scriitori români, revista fiind considerată una dintre cele mai valoroase publicaţii culturale româneşti. Mai puţin cunoscut este faptul că tot în revista Familia a debutat şi George Coşbuc, în 1884, sub pseudonimul „Boşcu”, cu poezia Aş vrea să fiu…, o traducere a unui poem al poetului maghiar Petőfi Sándor, dar Familia a contribuit și la impunerea unor scriitori ca Octavian Goga și Emil Isac. Citește restul acestei intrări »


UN MARAMUREŞEAN SĂRBĂTORIT LA ARDUD – SATU MARE

06/02/2015

Bust_Bartolomeu_foto_Dragomir Ignat

de Dragomir IGNAT

În a doua parte a lunii iulie 2013, în oraşul Ardud din judeţul Satu Mare s-a desfăşurat prima ediţie a Festivalului „Ardudul medieval”, manifestare culturală menită să readucă în memoria locuitorilor file din istoria zonei. Festivalul a fost organizat de către Primăria oraşului (primar, ing. Ovidiu Duma), împreună cu Casa de Cultură „Augustin Mircea”, cu sprijinul Prefecturii şi al Consiliului Judeţean. dezvelire bust_foto_Dragomir IgnatEvenimentul în sine a depăşit sfera interesului local pentru că în cadrul lui a fost dezvelit bustul maramureşeanului Bartolomeu Dragfi, ctitor al Cetăţii Ardudului, din familia marmureşeană a Drăgoşeştilor, urmaşi ai lui Dragoş-Vodă. Oraşul Ardud, atestat documentar încă din 1215, este menţionat ca fiind moşie a fraţilor Balc şi Drag, comiţi ai Maramureşului, care devin unici proprietari ai lui în 1392. Din această familie se va naşte neamul IMG_9192_foto_Dragomir IgnatDragfieştilor, care va stăpâni moşia până în anul 1555, la dispariţia lui. Bartolomeu Drag sau Dragfi, după ce şi-a maghiarizat numele, a primit permisiunea de a ridica o cetate pe moşia Ardudului, iar construcţia ei a început în anul 1481. Ea a fost înălţată pe ruinele unei foste cetăţi mai mici şi a fost construită din piatră, având patru turnuri cu rol de apărare. Aşadar, constructorul de drept şi de fapt al cetăţii Ardud este maramureşeanul Bartolomeu Dragfi şi cetatea va aparţine familiei până la moartea timpurie a ultimului ei reprezentant, Gheorghe Dragfi. După moartea acestuia, cetatea ajunge în stăpânirea principelui Transilvaniei, Ioan Sigismund. Citește restul acestei intrări »