Cultură şi spiritualitate la Ulmeni – Maramureş

26/05/2016

pr. Botis_Ulmeni_studiu_coperta

de prof. Mircea BOTIŞ ; pr. Radu BOTIŞ

De la sfârşitul Antichităţii, pe parcursul Evului Mediu şi până în a doua jumătate a secolului XIX-lea, învăţământul şi şcoala erau strâns legate de biserică, primii învăţători fiind de fapt preoţii. Cum era şi normal, cărţile tipărite în spaţiul românesc şi, implicit în zona noastră, au fost de factură religioasă. Astfel, parohia Ulmeni – Ţicău este prima din zonă în care apare carte tipărită în limba română. „Cartea românească de învăţătură – Duminicile de peste an şi la praznice împărăteşti şi la sfinţii mari” a mitropolitului Varlaam, tipărită la Iaşi, în 1643, este cartea la care făceam referire mai sus.

Într-o conscripţie şcolară din anul 1700, se menţionează o întreagă reţea de şcoli săteşti pe teritoriul fostului comitat Sătmar, printre care şi localităţi ce aparţineau de plasa Baia Mare, între ele fiind amintită şcoala din localitatea Ţicău, cu vechime de un an, avându-l ca învăţător pe Gabriel Pop, de confesiune greco-catolică. Citește restul acestei intrări »


Maramureș. Martie într-un ceas bun

13/03/2016

Zodia Peștilor

de Angela-Monica JUCAN

Născuți în primele două decade ale lunii martie:

Andrei Barbos2 martie 1962, „pe Fisculaș”, la Ciocotiș – Andrei Bărbos, interpret vocal de muzică populară, prezentator de spectacole, director, o perioadă, al Casei de Cultură din Baia Sprie, publicist, licențiat în jurnalism și științele comunicării.

Stefan Petreus3 martie 1940, în localitatea Glod din Maramureșul istoric – Ștefan Petreuș, unul din Frații Petreuș, interpret instrumentist de muzică populară, în special de pe valea Izei.

Onisor Pop_3 martie 1968, la Groșii Țibleșului, Țara Lăpușului – Onișor Pop, solist vocal de muzică populară, deținător al unor importante premii pentru interpretare, absolvent al Școlii Populare de Artă „Liviu Borlan” din Baia Mare secția canto popular la clasa profesoarei Clara Săcăleanu. Citește restul acestei intrări »


Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” – Moment omagial Petre Dulfu – 160 de ani de la naştere

09/03/2016

AfisDulfu_b

de Ştefan SELEK

Cu ocazia aniversării patronului spiritual al instituţiei la 160 de ani de la naşterea sa, Biblioteca Judeţeană organizează un complex de manifestări dedicate omagierii personalităţi scriitorului, pedagogului şi traducătorului Petre Dulfu.

„Petre Dulfu în imagini şi cuvinte” la Secţia pentru copii
Joi, 10 martie, ora 11.00, în sala de conferinţe, va avea loc prezentarea piesei de teatru „Păcală însurat”, realizată de elevii clasei a VI-a A şi a VIII-a A, de la Şcoala Gimnazială „Dimitrie Cantemir” (dir. Gavril Paşca), coordonaţi de profesor documentarist Valentina Panţâru şi profesor Rodica Tămaş. Citește restul acestei intrări »


Agenda săptămânii 9-14 martie 2015 – Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare

07/03/2015

Biblioteca Judeteana PETRE DULFU Baia Mare

de Ştefan SELEK

Luni, 9 martie
ora 13, secţia Împrumut carte pentru adulţi
Secţia Împrumut carte pentru adulţi în colaborare cu elevi de clasele IX-XII de la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” organizează activitatea „La femme et le printemps”. Elevii sunt însoţiţi de prof. Maria Ciumău, iar cu această ocazie bibliotecarii vor alcătui o expoziţie de carte şi una de portrete, intitulate „Femei celebre ale Franţei”.

Marţi, 10 martie
ora 10, Secţia pentru copii
În lumea lui Păcală
Secţia pentru copii şi Filiala „Nicolae Iorga” îl vor omagia pe patronul spiritual al Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu”, cu ocazia împlinirii a 159 de ani de la naştere.
Astfel, de la ora 10.00, la Secţia pentru copii va avea loc activitatea „Păcală între tradiţional şi modern”. Elevii claselor V-VIII de la Şcoala Gimnazială „George Coşbuc” (dir. prof. Vasile Ienuţaş) vor prezenta creaţii originale pe tema personajului Păcală.
Coordonatori de activitate: prof. Denisa Buzilă, Sanda Inceu şi Gianina Hampu.
„Păcală în literatura pentru copii” este titlul expoziţiei de carte pregătită pentru această ocazie.
„Scrierile lui Petre Dulfu în ex-libris-uri” – expoziţie de ex-libris-uri realizată de elevi de la Palatul Copiilor Baia Mare (director prof. Claudia Crăciun), coord. prof. Camelia Ofelia Moisima, Mihaela Ganţa, Marcel Stanciu, Maria Stanciu. Expoziţia va putea fi vizitată în perioada 9-20 martie, pe holul Secţiei pentru copii.
„Isprăvile lui Păcală” este titlul activităţii realizate de Filiala „Nicolae Iorga” şi Şcoala Gimnazială „Nicolae Iorga” (dir. prof. Mihai Boloş). Participă elevii clasei a IV-a D, înv. Mihaela Todaşcă. Vor fi prezentate portofolii cu momente din păţaniile lui Păcală.
„Lumea imaginată de Petre Dulfu” este titlul vitrinei de carte realizată şi prezentată de bibliotecar Mirela Avram de la Filiala „Nicolae Iorga”.
ora 17, Salonul artelor
afis primavara si culoareVa avea loc vernisajul expoziţiei de grup intitulate „Primăvară şi culoare”, organizată de Asociaţia Artiştilor Plastici „Alexandru Şainelic”, în colaborare cu Centrul Judeţean de Promovare a Culturii Tradiţionale Maramureş şi Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”.
Expun artiştii plastici:
Mariana Călean, Iulia Băbaş – pictură;
Florea Dumitru, Bancoş Petru – sculptură.
Expoziţia va putea fi vizitată în perioada 10-16 martie la Salonul artelor. Citește restul acestei intrări »


PLAIURI CODRENEŞTI

15/02/2015

Andreia Roxana Botis (1)de Andreia-Roxana BOTIŞ

Ulmeni, locul copilăriei mele, reprezintă lumea în care trăiesc împletindu-mi raţiunea cu elementele autentice ale culturii şi civilizaţiei româneşti, ale portului popular din zona Codrului, dar şi cu liniile melodice codreneşti, care-ţi deschid calea spre noi orizonturi. În această lume mirifică, plină de legendă şi istorie, am ales să-mi petrec şi anii adolescenţei, în calitate de elevă de liceu, mândrindu-mă cu valorile, principiile şi noile identităţi descoperite.

Zona Codrului se află la interferenţa judeţelor Maramureş, Satu Mare, Sălaj, este un ţinut cu un farmec aparte, din punct de vedere geografic, cu codri seculari ce se îngemănează cu câmpii mănoase, străbătute de râul Someş, care formează defileul cunoscut sub denumirea Strâmtorile Ţicăului, tocmai la intrarea dinspre satul Ţicău spre capitala administrativă a zonei – oraşul Ulmeni, dar această zonă poartă cu semeţie şi urmele dacilor liberi, recent fiind inaugurat Muzeul de la Oarţa de Jos, care are comori istorice de o valoare inestimabilă.

Coperta buna final

Biserica din Arduzel

Această zonă etnografică prezintă numeroase enigme, dar şi valori istorice de o mare însemnătate spirituală. Voi prezenta câteva dintre aceste bijuterii ale plaiurilor codreneşti.

Biserica de lemn Arduzel a fost construită în anul 1650 la Gârdani, de credincioşii de aici. De acolo a fost adusă aici, la începutul secolului al XIX-lea. Pictura este aproape în întregime distrusă, doar pe iconostas se pot distinge figurile apostolilor şi a Mântuitorului.

Biserica de piatră şi lemn din Ulmeni „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” provine din Şomcuta Mare şi a fost reclădită în 1895, are un chivot din secolul al XVIII-lea, aurit, cu proeminenţe şi reliefuri florale şi cruciforme excepţional lucrate. Citește restul acestei intrări »


AMINTIRI DESPRE TOHAT – 2013

25/07/2014

de Valeria HOROTAN, pictor

Poate părea ciudat că spun amintiri despre Tohat, fiind în Tohat. Pe malul Someşului, nu departe de oraşul Ulmeni, se află micuţa localitate Tohat, devenită parte a oraşului Ulmeni, un fel de cartier al acestuia. Este special Tohatul? De bună seamă – altfel de ce ar scrie

Petre Dulfu

Petre Dulfu

cineva despre Tohat?! Aici, în Tohat, s-a născut Petre Dulfu, părintele minunatului Păcală.

Poetul, cărturarul Petre Dulfu s-a născut în 10 martie 1856 în Tohat, fiind fiul Gafiei (fiica preotului Ioan Bran) şi al lui Chifor Dulfu. După cum afirmă Iulian Sălăjan, autorul monografiei „Tohat, străveche vatră românească de sub Codru”, ediţia a doua, 2000, Petre Dulfu a fost socotit „elev excepţional cu laude şi sârguinţă”. În anul 1881, Petre Dulfu a devenit primul tohătan care a obţinut diploma de doctor în filosofie.

Dorind să-şi continue studiile în străinătate, a luat drumul pribegiei, plecând la Bucureşti. Nu a reuşit să plece în Franţa, aşa cum a dorit, dar s-a dedicat învăţământului mai bine de patruzeci de ani. A scris peste treizeci de manuale despre predarea limbii române, dar şi de etică şi estetică, a făcut traduceri. Toată munca sa a contribuit la creşterea calităţii învăţământului românesc, la creşterea prestigiului şcolii româneşti şi, incontestabil, al satului său natal, pe care l-a purtat în suflet ca pe o icoană întreaga viaţă.

Păcală este personajul pe care l-am îndrăgit şi iubit din copilărie, din poveştile spuse uneori de tatăl meu, iar mai apoi desluşite în cărţile de poveşti. Mi-l imaginam tânăr, frumos, hâtru şi deştept. Ce mai, Păcală al meu a fost întotdeauna cel mai grozav personaj din lumea aceasta! Citește restul acestei intrări »