Păcală sau povestea lui Singur Eu

10/03/2022

de Antoaneta TURDA

Moto: „Eu nu ştiu să fi avut gând rău în cugetul meu şi dacă am făcut ceva, şi se vede c-am făcut, de e satul întreg pe umerii mei, nu cu vrerea mea am făcut”.

Petre Dulfu
(10 martie 1856, Tohat – 31 octombrie 1953, București)

Sunt cuvintele lui Păcală rostite în minunatul roman al lui Corneliu Buzinschi – Păcală şi Tândală. Meditând asupra lor, mi-am dat seama cât de perfect este echilibrul dintre bine şi rău, întruchipat de Păcală, personajul ales şi de Petre Dulfu cu o justificare exactă, aflată în Cuvânt înainte al volumului Isprăvile lui Păcală:

„Printre-atâtea griji, necazuri, dacă n-ar mai fi şi glume
Şi poveşti pe lumea asta: ce s-ar face biata lume?
L-al poveştii farmec dulce, droaia grijilor se-alină;
Vieţuim o clipă, două, într-o lume mai senină.”[1]

Pornind din lumea satului, dintr-o familie de intelectuali, Petre Dulfu, fidel liniei clasice a poveştilor populare, repovesteşte, cu intenţia de a educa, o poveste populară cu un personaj celebru: Păcală. De ce? Pentru că prin acest prototip al mobilităţii şi al agerimii lunecoase a valahului, deştept, şiret şi superficial îl regăsim pe românul neaoş. Aflat pe poziţie de egalitate cu Citește restul acestei intrări »


Petre Dulfu – pedagog de vocație

10/03/2022

Petre Dulfu
(10 martie 1856, Tohat – 31 octombrie 1953, București)

Petre Dulfu face parte din categoria celor care şi-au câştigat aprecierea unanim recunoscută prin devotamentul absolut față de profesia aleasă, prin pasiunea remarcabilă pentru cuvântul scris, prin exemplara implicare în procesul educațional al generațiilor acelor vremuri – virtuți pe care le-a demonstrat cu prisosință pe parcursul celor 4 decenii de activitate didactică.

Petre Dulfu rămâne foarte iubit de cititorii pe care Citește restul acestei intrări »


Răsfoind manualele lui Petre Dulfu…

10/03/2022

de Csilla TEMIAN
Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”

Petre Dulfu

Petre Dulfu
(10 martie 1856, Tohat – 31 octombrie 1953, București)

În toamna anului 1881, după ce obţinuse diploma de doctor în filosofie, Petre Dulfu a trecut munţii în România Liberă, stabilindu-se la Bucureşti.

Abia sosit aici, i s-a oferit catedra de pedagogie la Şcoala Normală „Carol I”, dar, după o lună de zile, a fost numit profesor de pedagogie şi director la Şcoala Normală din Turnu Severin, pentru a aplana neînţelegerile ivite în colectivul didactic de aici.

După desfiinţarea Şcolii Normale din Turnu Severin a revenit la Bucureşti, unde a rămas până la sfârşitul vieţii, profesând timp de 40 de ani la catedra de limba română sau filosofie şi pedagogie, de la renumite şcoli bucureştene: Azilul „Elena Doamna” şi Şcoala Normală de Învăţători a „Societăţii pentru învăţătura poporului român”.

Încă la finalul primului an de învăţământ, în discursul Despre importanţa şcolii în genere şi în special despre importanţa şi necesitatea instrucţiunii poporale la români, ţinut în calitate de director, exprima principiul Citește restul acestei intrări »


Petre Dulfu – 165 de ani de la naștere

10/03/2021

Azi, 10 martie 2021, se împlinesc 165 de ani de la nașterea patronului spiritual al Bibliotecii Județene din Baia Mare.

Petre Dulfu este o personalitate distinctă în peisajul culturii noastre. El se individualizează, nu doar prin caracterul enciclopedic al preocupărilor şi prin erudiţia-i  recunoscută şi unanim apreciată, ci şi prin talentul neîntrecut de versificator, fiind posesor al unei dexterităţi lingvistice, al unei capacităţi de comunicare prin vers şi al unei inventivităţi lexicale ieşite din comun.

Ca o recunoaștere a valorii sale, în data de 10 decembrie 1992, Bibliotecii Județene din Baia Mare i s-a atribuit numele Petre Dulfu.

Citește restul acestei intrări »


Petru Bran – un militant pentru dăinuirea neamului românesc în nord-vestul Transilvaniei

03/02/2020

de prof. Liviu TĂTARU

prof. Liviu Tătaru

Limba și civilizația create prin asimilare sudează într-o singură etnie două sau mai multe comunități anterioare, generând o unitate de interese în privința unității teritorial-statale. Rațiunea de stat a asimilării constă în omogenizarea etnică a populației, în crearea unei singure comunități etnice în interiorul frontierelor statului. Dintre imperiile Antichității doar cel roman a avut o politică consecventă, de lungă durată, folosind persuasiunea și nu forța pentru a asimila marele evantai de popoare cucerite.

Luciditatea și cumpănirea cezarilor în a atrage prin avantaje și nu de a respinge prin nedreptăți și umilințe au lipsit guvernanților unguri, deveniți stăpâni deplini asupra Transilvaniei prin federalizarea Imperiului habsburgic în 1867. Anularea autonomiei Transilvaniei a permis desfășurarea nestingherită a politicii de asimilare forțată a nemaghiarilor. Premierul baron Bánnfy a exprimat-o fără reținere: „Ungaria nu va dobândi o importanță politică decât dacă devine național-maghiară. În consecință, slavii și românii trebuie maghiarizați cu forța” (Din istoria Transilvaniei, vol. III, p. 289). Citește restul acestei intrări »


Cultură şi spiritualitate la Ulmeni – Maramureş

26/05/2016

pr. Botis_Ulmeni_studiu_coperta

de prof. Mircea BOTIŞ ; pr. Radu BOTIŞ

De la sfârşitul Antichităţii, pe parcursul Evului Mediu şi până în a doua jumătate a secolului XIX-lea, învăţământul şi şcoala erau strâns legate de biserică, primii învăţători fiind de fapt preoţii. Cum era şi normal, cărţile tipărite în spaţiul românesc şi, implicit în zona noastră, au fost de factură religioasă. Astfel, parohia Ulmeni – Ţicău este prima din zonă în care apare carte tipărită în limba română. „Cartea românească de învăţătură – Duminicile de peste an şi la praznice împărăteşti şi la sfinţii mari” a mitropolitului Varlaam, tipărită la Iaşi, în 1643, este cartea la care făceam referire mai sus.

Într-o conscripţie şcolară din anul 1700, se menţionează o întreagă reţea de şcoli săteşti pe teritoriul fostului comitat Sătmar, printre care şi localităţi ce aparţineau de plasa Baia Mare, între ele fiind amintită şcoala din localitatea Ţicău, cu vechime de un an, avându-l ca învăţător pe Gabriel Pop, de confesiune greco-catolică. Citește restul acestei intrări »


Maramureș. Martie într-un ceas bun

13/03/2016

Zodia Peștilor

de Angela-Monica JUCAN

Născuți în primele două decade ale lunii martie:

Andrei Barbos2 martie 1962, „pe Fisculaș”, la Ciocotiș – Andrei Bărbos, interpret vocal de muzică populară, prezentator de spectacole, director, o perioadă, al Casei de Cultură din Baia Sprie, publicist, licențiat în jurnalism și științele comunicării.

Stefan Petreus3 martie 1940, în localitatea Glod din Maramureșul istoric – Ștefan Petreuș, unul din Frații Petreuș, interpret instrumentist de muzică populară, în special de pe valea Izei.

Onisor Pop_3 martie 1968, la Groșii Țibleșului, Țara Lăpușului – Onișor Pop, solist vocal de muzică populară, deținător al unor importante premii pentru interpretare, absolvent al Școlii Populare de Artă „Liviu Borlan” din Baia Mare secția canto popular la clasa profesoarei Clara Săcăleanu. Citește restul acestei intrări »


Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” – Moment omagial Petre Dulfu – 160 de ani de la naştere

09/03/2016

AfisDulfu_b

de Ştefan SELEK

Cu ocazia aniversării patronului spiritual al instituţiei la 160 de ani de la naşterea sa, Biblioteca Judeţeană organizează un complex de manifestări dedicate omagierii personalităţi scriitorului, pedagogului şi traducătorului Petre Dulfu.

„Petre Dulfu în imagini şi cuvinte” la Secţia pentru copii
Joi, 10 martie, ora 11.00, în sala de conferinţe, va avea loc prezentarea piesei de teatru „Păcală însurat”, realizată de elevii clasei a VI-a A şi a VIII-a A, de la Şcoala Gimnazială „Dimitrie Cantemir” (dir. Gavril Paşca), coordonaţi de profesor documentarist Valentina Panţâru şi profesor Rodica Tămaş. Citește restul acestei intrări »


Agenda săptămânii 9-14 martie 2015 – Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare

07/03/2015

Biblioteca Judeteana PETRE DULFU Baia Mare

de Ştefan SELEK

Luni, 9 martie
ora 13, secţia Împrumut carte pentru adulţi
Secţia Împrumut carte pentru adulţi în colaborare cu elevi de clasele IX-XII de la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” organizează activitatea „La femme et le printemps”. Elevii sunt însoţiţi de prof. Maria Ciumău, iar cu această ocazie bibliotecarii vor alcătui o expoziţie de carte şi una de portrete, intitulate „Femei celebre ale Franţei”.

Marţi, 10 martie
ora 10, Secţia pentru copii
În lumea lui Păcală
Secţia pentru copii şi Filiala „Nicolae Iorga” îl vor omagia pe patronul spiritual al Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu”, cu ocazia împlinirii a 159 de ani de la naştere.
Astfel, de la ora 10.00, la Secţia pentru copii va avea loc activitatea „Păcală între tradiţional şi modern”. Elevii claselor V-VIII de la Şcoala Gimnazială „George Coşbuc” (dir. prof. Vasile Ienuţaş) vor prezenta creaţii originale pe tema personajului Păcală.
Coordonatori de activitate: prof. Denisa Buzilă, Sanda Inceu şi Gianina Hampu.
„Păcală în literatura pentru copii” este titlul expoziţiei de carte pregătită pentru această ocazie.
„Scrierile lui Petre Dulfu în ex-libris-uri” – expoziţie de ex-libris-uri realizată de elevi de la Palatul Copiilor Baia Mare (director prof. Claudia Crăciun), coord. prof. Camelia Ofelia Moisima, Mihaela Ganţa, Marcel Stanciu, Maria Stanciu. Expoziţia va putea fi vizitată în perioada 9-20 martie, pe holul Secţiei pentru copii.
„Isprăvile lui Păcală” este titlul activităţii realizate de Filiala „Nicolae Iorga” şi Şcoala Gimnazială „Nicolae Iorga” (dir. prof. Mihai Boloş). Participă elevii clasei a IV-a D, înv. Mihaela Todaşcă. Vor fi prezentate portofolii cu momente din păţaniile lui Păcală.
„Lumea imaginată de Petre Dulfu” este titlul vitrinei de carte realizată şi prezentată de bibliotecar Mirela Avram de la Filiala „Nicolae Iorga”.
ora 17, Salonul artelor
afis primavara si culoareVa avea loc vernisajul expoziţiei de grup intitulate „Primăvară şi culoare”, organizată de Asociaţia Artiştilor Plastici „Alexandru Şainelic”, în colaborare cu Centrul Judeţean de Promovare a Culturii Tradiţionale Maramureş şi Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”.
Expun artiştii plastici:
Mariana Călean, Iulia Băbaş – pictură;
Florea Dumitru, Bancoş Petru – sculptură.
Expoziţia va putea fi vizitată în perioada 10-16 martie la Salonul artelor. Citește restul acestei intrări »


PLAIURI CODRENEŞTI

15/02/2015

Andreia Roxana Botis (1)de Andreia-Roxana BOTIŞ

Ulmeni, locul copilăriei mele, reprezintă lumea în care trăiesc împletindu-mi raţiunea cu elementele autentice ale culturii şi civilizaţiei româneşti, ale portului popular din zona Codrului, dar şi cu liniile melodice codreneşti, care-ţi deschid calea spre noi orizonturi. În această lume mirifică, plină de legendă şi istorie, am ales să-mi petrec şi anii adolescenţei, în calitate de elevă de liceu, mândrindu-mă cu valorile, principiile şi noile identităţi descoperite.

Zona Codrului se află la interferenţa judeţelor Maramureş, Satu Mare, Sălaj, este un ţinut cu un farmec aparte, din punct de vedere geografic, cu codri seculari ce se îngemănează cu câmpii mănoase, străbătute de râul Someş, care formează defileul cunoscut sub denumirea Strâmtorile Ţicăului, tocmai la intrarea dinspre satul Ţicău spre capitala administrativă a zonei – oraşul Ulmeni, dar această zonă poartă cu semeţie şi urmele dacilor liberi, recent fiind inaugurat Muzeul de la Oarţa de Jos, care are comori istorice de o valoare inestimabilă.

Coperta buna final

Biserica din Arduzel

Această zonă etnografică prezintă numeroase enigme, dar şi valori istorice de o mare însemnătate spirituală. Voi prezenta câteva dintre aceste bijuterii ale plaiurilor codreneşti.

Biserica de lemn Arduzel a fost construită în anul 1650 la Gârdani, de credincioşii de aici. De acolo a fost adusă aici, la începutul secolului al XIX-lea. Pictura este aproape în întregime distrusă, doar pe iconostas se pot distinge figurile apostolilor şi a Mântuitorului.

Biserica de piatră şi lemn din Ulmeni „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” provine din Şomcuta Mare şi a fost reclădită în 1895, are un chivot din secolul al XVIII-lea, aurit, cu proeminenţe şi reliefuri florale şi cruciforme excepţional lucrate. Citește restul acestei intrări »