ALT FEL DE DRAGOBETE

de Nelu DANCI, poet popular, Plopiș – MM

Dragobete! Dragobete!
Nu mai ești de țucat fete,
Numai babele de amu
C-ai îmbătrânit și tu.

Nici Baba Dochia nu te-a lăsat
Măi Dragobete, la țucat!
A fugit și ea la munte,
Cu oițele cornute.

IARNA

de Nelu DANCI – Plopiș-Maramureș

Iarna nu-i ca altădată,
Ea se lasă așteptată,
De copii și de bunici,
Și de mândrele, mămici.

Să se dea cu sănioara,
Că iarna nu e ca vara,
Să luăm bine aminte,
Așa spunea un președinte.

Dar, zăpadă acum nu este,
Nu e iarnă de poveste,
Cum demult noi ne jucam,
Cu zăpadă ne băteam.

DIALOGURI LITERARE – VASILE BELE și NELU DANCI DE BOBOTEAZĂ ȘI SFÂNTUL IOAN

de Vasile BELE

 LA MULȚI ANI TUTUROR CELOR CARE POARTĂ ACEST NUME

Vasile BELE:

Pregătește-te fârtate,
Că Sântionu nu-i departe,
Numai o zi a mai trece
Și-apoi iară ne-om petrece!

(catren)

Nelu DANCI:

– Hai mai repede fărtat,
Până nu a înserat,
După ce noaptea se lasă,
Greu a fi de mers acasă.

Bem și bere, bem și vin,
Apoi mergem câtilin,
De mai bem horincă tare,
Apoi îi vai de picioare.

Vasile BELE:

– Vezi fârtate că-s pe drum,
Nu glumesc deloc acum,
Vin spre tine de Sântioni,
Să nu te găsesc că dormi…

DEMULT PRIN GER

de Nelu DANCI – Plopiș-Maramureș

Demult prin ger noi colindam,
În mândra seară de Crăciun,
Gânduri multe, chiar aveam,
Că sa născut un Fiu bun.

Și umblam din casă în casă,
Să vestim ce-am auzit
Și de noaptea era geroasă,
Colindam de Fiul Sfânt.

Dar acum cu pandemia,
Nu e voie să umblăm,
Obiceiurile și veselia,
Musai e să le uităm.

DĂ-MI, DOAMNE

de Nelu DANCI

Dă-mi, Doamne, doar sănătate,
Cât trăiesc pe acest pământ,
Pe restul, le fac pe toate,
Până n-ajung în mormânt.

Sănătate și putere,
Doamne, dacă Tu ne dai,
Lucrăm orice cu plăcere
Și nu facem niciun bai

AI VENIT…

de Nelu DANCI

Ai venit frumoasă toamnă,
Când te văd îmi dai fiori,
Îmbrăcată ca o doamnă,
Cu strai ca de sărbători.

Lângă apa liniștită,
Te-ai așezat prin copaci,
Tu de mine ești iubită,
Nici nu știi ce să mai faci. 

VALENTINA E DE VINĂ

de Nelu DANCI

Valentina e de vină,
Îmbrăcată cum e ea,
Zi ori noapte, e divină,
Nu găsești alta așa.

Atenție la fustiță,
Ce croială are ea,
Tot mai sus în poieniță,
De nu-ți vine a pleca.

AZI, ÎN ROUA DIMINEȚII

de Nelu DANCI

Azi, în roua dimineții,
Mă spălai bine pe față,
Mă gândii la firul vieții,
La ce mi-e mai drag în viață.

M-am gândit doar la frumos,
La clipele petrecute,
Cu omul ce-i drăgăstos,
Care nu pot să se uite.

PE COLINE

de Nelu DANCI

Pe colinele abrupte,
Umblă mândra în bermude,
Desculță batu-o-ar vina,
Nicicum nu-i găsești pricina!

Căci timpul este frumos,
Pentru omul drăgăstos,
Dar și pentru mândra mea,
Care umblă singurea.

MER(G)E-OI ȘI M-OI CULCA

de Nelu DANCI

Mer(g)e-oi și m-oi culca,
În pat cu băbuța mea,
Că amu de vreo trei zile,
Fost-am dus pe ominie.

La Brașov, chiar în Săcele,
Unde-s doamne frumușele,
Poetese, scriitoare,
Frumoase, care de care.

Din Moldova, din Regat
Și din frumosul Banat,
Dar nici noi din Maramu’
Nu ne mai lăsăm, de-amu.