EMINESCU

15/01/2021

mihai-eminescu

de Ligya DIACONESCU

Printre luceferi te-am văzut
În noaptea prea frumoasă
Cobori încet, la mine-n gând
Și calea-mi luminează
Pe lângă plopii fără soț,
Adesea trec și eu
Îți simt vecinii pe la porți
Răsai în gândul meu
Și-n dorul tău neîmplinit
De-a sta în glasul mării
Aud poeme-ncet șoptit
În noaptea Învierii
Când sună buciumul pe deal
În vremurile-ți pure
Cântă aleanul de cleștar
În lacul din pădure
Mai urcă turme ascultând
Cum vântul îți mângâie
Urmele pașilor pierduți
În amintirea vie
Răsai ușor, Emin iubit,
Poet fără pereche
În gândul meu, șoptindu-mi lin
Poeme la ureche!

Citește restul acestei intrări »


Nemuritorul Eminescu

15/01/2021

de Al. Florin ŢENE http://www.napocanews.ro/2018/01/poemele-zilei-eminescu-ca-vesnicia-cerului.html Îi aud paşii venind dinspre lumină Şi foşnetul stelelor în părul LUI Când plopii fără soţ îl aşteaptă să vină La fereastra unde dorul s-a aprins în gutui. Coborâd dinspre Carpaţi îI aud uneori Cu fruntea împodobită de gânduri Pe cărări de-argint şi flori De tei presărate rânduri, rânduri. Îi aud glasul venind dinspre trecut Dulce ca mierea cuvintelor străbune Când este veacul şoaptă de-nceput Şi luna vibrează iubirea pe strune. Doinesc tulnice pe poteci de munte În balade prelungind chemarea Aşternută peste veacuri punte Pe care să vină odată cu zarea. Din poeme se desprinde, spre el venim, Ca aerul şi seva ce-n arbori suie, În fiecare dintre noi îl regăsim Cioplit în inimi veşnică statuie. Cluj-Napoca 15 ianuarie 2015

de Mihai EPLI

Eminescu în inima mea trăiește
Poezia lui naște din mine lacrimi de bucurie
Sunt fericit că m-a învățat să iubesc
La femeia din vis să mă gândesc

Citește restul acestei intrări »


IARNA

14/01/2021

de Nelu DANCI – Plopiș-Maramureș

Iarna nu-i ca altădată,
Ea se lasă așteptată,
De copii și de bunici,
Și de mândrele, mămici.

Să se dea cu sănioara,
Că iarna nu e ca vara,
Să luăm bine aminte,
Așa spunea un președinte.

Dar, zăpadă acum nu este,
Nu e iarnă de poveste,
Cum demult noi ne jucam,
Cu zăpadă ne băteam.

Citește restul acestei intrări »


Satul…

11/01/2021

de Mioara ARDIELEANU

Toaca bate!
Prin vâlcele
Mii de stele,
Agățate de scaieți,
Tremur toate,
Însetate
De dorințele trupești…
De la stână se porniră-n vuiet
Lin, nevăzutele tălăngi…
Doina-n sunete prelungi,
Tot cuprinde între rugi,
Între trestii, între murmure
Îndelungi, satul adormit
Pe creastă, cu povești
Cu poverile trupești….  Citește restul acestei intrări »


Suflet mascat

11/01/2021

de Mihai EPLI

sufletul meu
e o poartă,
o cheie

tu deţii
în mâna ta
inima tandră
lumina din tine.

o parte e cerul,
alta pământul –
lacrimile măslinii
adâncul,
oglinda ochilor tăi –
strălucirea din mine,
din tine
din tristul univers.
Citește restul acestei intrări »


COPILĂRIA

08/01/2021

de Sabrina JICOL
               Chișinău

Și cutreierând pământul
Niciun om nu-mi poate spune,
Unde ești, copilărie,
În ce țară, în ce lume?

Ori te-ai supărat pe mine?,
„Nu sunt mică” când ziceam,
Ori pentru că adesea mare
În oglindă mă visam?

Citește restul acestei intrări »


Poezia

07/01/2021

de Mihai EPLI

O literă profundă
filosofia antică,
poezia
un stih
e ca o minune.

Citește restul acestei intrări »


UNIȚI PRIN „LIMBA NOASTRĂ”

05/01/2021

de Vlădălina PLEȘCA
     elevă cls. a VII-a (Chișinău)

Alexei Mateevici
(n. 27 martie 1888, Căinari – d. 13 august 1917, Chișinău)

Lecturând poezia lui Alexei Mateevici „Limba noastră” imediat simți dorul de casă, dragostea de țară și dragostea de limba ce-o auzi și-o vorbești zi de zi. Această poezie ne învață să prețuim munca strămoșilor noștri , care au luptat mult pentru țara și limba lor, și doar datorită lor avem o țară și o limbă atât de frumoasă.

Avem foarte mulți oameni buni, care mereu încearcă să corecteze ceea ce fac oamenii răi. Oamenii răi nu sunt uniți, ba din contra, se bârfesc, se ceartă de la nimic, sunt fățarnici, unii au ajuns să fie chiar nemiloși. Dar cum binele e mai puternic decât răul și învinge mereu, noi rămânem să fim o țară de oameni buni.

Multe greutăți au trebuit să înfrunte strămoșii noștri, dar fiind cu suflet bun și mare, fiind uniți, ei au reușit să țină piept tuturor nevoilor scoase de soartă în calea vieții. Prin aceste povețe, poezia lui Alexei Mateevici, mereu actuală, și-a câștigat un loc de frunte între poeziile românești din cartea veșniciei.

BUNICA

Citește restul acestei intrări »


Să fiu eu muza, nu poeta…

05/01/2021

de Irina Lucia MIHALCA

Să fiu eu muza, nu poeta, 
 mi-ar fi plăcut, ţi-ai fi dorit…  
 Să vrei să păşeşti în lumea mea,
 ştiind că la capătul acestui drum sunt eu, 
 să mă priveşti ca pe coperta unei cărţi
 şi-apoi să mă răsfoieşti cu mare atenţie.

 

 Prin ploaia de vise a venit iar toamna,
 în tăcerea lacrimii mele te-ai retras, 
 ecoul chemării tale m-a atras, un cerc, 
 într-un cerc, într-un cerc… până la ultimul cerc. 

Citește restul acestei intrări »


Poezia „Timp” a prof. dr. CORNELIA PĂUN HEINZEL a fost tradusă în peste cincizeci de idiomuri

04/01/2021

„TIMP”

de prof. dr. Cornelia Păun Heinzel

Fiecare moment are propria lui semnificație ,
Pentru mine, pentru tine, pentru el.
În fiecare clipă are loc o acțiune importantă,
Pentru mine, pentru tine, pentru el.
Timpul este totdeauna hotărâtor,
Pentru mine, pentru tine, pentru el.
Fiecare moment poate oricând schimba viața ta, a mea, a lui,
Astăzi, mâine, poimâine, pentru totdeauna.
Pentru un scurt moment, poți fi un mare rege,
Peste mine, peste tine, peste el,
Într-o singură clipă, poți să pierzi,
Totul, puțin, sau nimic…

Versuri şi scrieri în proză ale poetei și scriitoarei profesor dr. Cornelia Păun Heinzel au fost traduse în peste cincizeci de idiomuri, de către personalități ale lumii literare internaționale ca: regizorul, dramaturgul, actorul de film, teatru și televiziune spaniol Alfredo Cernuda, profesorul universitar francez Georges Voisset din Malaezia, renumitul scriitor andorian Albert Salvadó, poetul kurd Hussein Habash din Siria, poeta portugheză Susana Custódio, scriitoarea şi jurnalista Jero Crespi, Spania, preşedintele Asociaţiei Scriitorilor Spanioli regiunea Murcia, academician la Academia Internacional de Ciencias, Tecnología, Educación y Humanidades, España, director de programe radio, director de revistă şi editor, Juan Antonio Pellicer, poetul albanez Baku Ymeri, actorul grec Constantin Themelis din Grecia, Dr. Mandisodza din Zimbabwe, Dr. Shahnár Sepahpour, scriitorul Emanuel Stoica din Suedia, un grup de diplomaţi de la Ambasadă, Citește restul acestei intrări »