Iisus Hristos – cel mai mare Profet

05/09/2019

de pr. Radu BOTIȘ

pr. Radu Botis_2Mântuitorul Iisus Hristos nu este un profet oarecare. El este cel mai mare profet, profetul prin excelenţă, supremul profet. Acest lucru se datorează faptului că El nu este, asemenea ceilalţi profeţi, numai om, ci este şi Dumnezeu.

Puterea şi autoritatea Sa de învăţător şi profet sunt absolute. Deşi vorbeşte în chip absolut, El este totuşi accesibil credincioşilor, pentru că în El îşi spune Dumnezeu cuvântul Său prin buze omeneşti .

Cuvintele lui Iisus Hristos din Sfânta Evanghelie sunt revelaţie şi apel. În Sfânta Evanghelie auzi vocea Celui ce se revelează: „Eu sunt calea, adevărul şi viaţa”, dar ca un apel nesfârşit, care trezeşte şi invită spiritul său să caute, să ceară, să bată la uşa infinitului vieţii pe care El o descoperă. Citește restul acestei intrări »


LUCĂCEȘTI, file de istorie

29/07/2019

INVITAȚIE

 

Duminică, 11 august 2019, ora 16, la Centrul multifuncțional Lucăcești (lângă Biserica Ortodoxă), va avea loc lansarea cărții LUCĂCEȘTI, file de istorie, autor Gelu Dragoș.

Prezintă:

dr. Nicoară Mihali
pr. Radu Botiș

Moderator:

prof. Dan V. Achim

Citește restul acestei intrări »


…, cinste cui te-a scris

29/05/2019

de Pr. stavr. Radu BOTIŞ

Recenzie la: Pr. Maxim (Iuliu-Marius) Morariu, „Ţara Năsăudului” în Primul Război Mondial – aspecte memorialistice, socio-economice şi culturale, vol. 1, prefaţă pr. prof. dr. Ioan Chirilă, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2018.

Suntem obişnuiţi deja cu studiile de factură istorică, îndeosebi cu precădere asupra locurilor de baştină, frumosul ţinut al ,,Ţării Năsăudului” pe care ieromonahul Maxim (Iuliu-Marius Morariu), le-a scris,[1] precum una din îndatoririle de căpetenie alături de cea de slujitor la sfântul altar strămoşesc, le are de împlinit. Astfel, în 2018, an centenar, vede lumina tiparului cartea ,,Ţara Năsăudului” în timpul Primului Război Mondial – aspecte memorialistice, socio-economice şi culturale”.

Apărută la editura Argonaut din Cluj-Napoca, lucrarea se bucură de o generoasă prefaţă semnată de către pr. prof. univ. dr. Ioan Chirilă, preşedintele Senatului prestigioasei universităţi clujene ,,Babeş-Bolyai”. Acesta afirmă despre autorul cărţii că este un cercetător avizat în zona literaturii memorialistice, care caută să surprindă jurnalul spiritual în formele sale de dezvoltare ca gen și în conținuturile sale de memorie vie a creșterii duhovnicești dar şi faptul că jurnalul este o prelungire a sinelui peste timp și prin ceilalți într-un act de transcendere a timpului ca pregustare a veșniciei. Fină şi pertinentă observaţie, cât de frumos se împleteşte gândirea universitarului dăruit studiului permanent cu cea a teologului erudit dar şi trăitor în Hristos! Citește restul acestei intrări »


Editorial „Izvoare codrene şi chiorene”

20/05/2019

 

de Pr.drd. Maxim (Iuliu-Maxim) MORARIU

Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca,
Universitatea Pontificală Angelicum, Roma

Devenită deja periodic de tradiţie a nordului cultural românesc, revista Izvoare codrene şi chiorene reprezintă cu certitudine o revistă importantă pentru publicistica literară, cea istorică, etnografică, filosofică sau teologică.[1]

Prezenţa culturală clericală în rândurile autorilor, coordonată şi direcţionată de preotul-cărturar Radu Botiş, arhicunoscut pentru activitatea intensă ce împleteşte calităţile de slujitor al altarului cu cele de mânuitor al condeiului[2], reprezintă garanţia unui conţinut ce mizează pe promovarea valorilor morale şi estetice ale istoriei neamului, dar şi a unor profunde investigaţii teologice, în timp ce, cercetările filologice sau etnologice dau la iveală bogăţia şi valoarea perenă a culturii române şi varietatea de forme sub care poate fi ea regăsită în acest areal geografic.

Calitatea culturală a textelor publicate aici Citește restul acestei intrări »


„Izvoare Codrene şi Chiorene” – Revistă de cultură, literatură, artă, religie, tradiţii – Nr. 15, 2019

15/04/2019

de Constantin MARIN

Spre mijlocul anului 2010, apărea, din iniţiativa poetului Vasile Dan Marchiş – unul dintre exponenţii de frunte ai grupării culturale „Izvoare Codrene” – primul număr al revistei cu acelaşi nume. Cum se întâmplă de obicei, scepticii au lansat opinia conform căreia revista „nu va avea prea multe zile de trăit”. Însă, Dumnezeu a vrut să contrazică această „profeţie mincinoasă”, iar revista apărea, an de ani, mai viguroasă, cu un conţinut din ce în ce mai diversificat.

Când lucrurile se leagă, altfel spus când „îşi dau mâna” oamenii de cultură, autorităţile locale şi oamenii de afaceri se creează condiţiile ideale pentru creşterea unui „vlăstar” literar, necesar zonei maramureşene, despre care facem vorbire. Citește restul acestei intrări »


Semn

07/03/2019

de Radu BOTIȘ

Este un fapt lăudabil când, iată, o instituţie de prestigiu a Maramureşului, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”, reprezentată în mod exemplar de către domnul dr. Teodor Ardelean poposeşte la Ulmeni aducând, şi aici, parte din bogatele roade, volumul omagial „100 de ani de la Marea Unire. 100 de personalităţi maramureşene care au făcut istorie”.

Ce poate fi mai frumos, mai plin de sens, decât să fie cuprinşi împreună, precum la o întâlnire de taină, maramureşeni demni, patrioţi în toată fiinţa lor, Citește restul acestei intrări »


„Înstelatul Finteuș”, Corul Bărbătesc din Finteușu Mare

18/10/2018

de pr. Radu BOTIȘ
prof. Mircea BOTIȘ

Instelatul FinteusInstituție de prestigiu a Maramureșului, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare oferă cititorilor cartea „Înstelatul Finteuș”, Corul Bărbătesc din Finteușu Mare, 2018, având ca autoare pe doamna Angela-Monica Jucan, iar coordonator pe dr. Teodor Ardelean. Lucrarea se înscrie în programul cultural „Maramureșul perpetuu”, seria Aniversări. Încă din prefața cărții, semnată de Anca Sima, care este menționată consultant și lector de carte, găsim mențiunea că prezenta apariție este un omagiu special, alături de alte lucrări documentare, o ofrandă adusă localității Finteușu Mare din Maramureș, precum și „Marelui său Cor bărbătesc”.

De o vârstă cu Marea Unire, corul de la Finteuș a reușit să-și întregească repertoriul de-a lungul anilor cu multe cântece patriotice, glasurile coriștilor dorind să însuflețească prin cântec sentimentul de cinstire a neamului. Citește restul acestei intrări »