Invitație la lansarea cărții „Train Ride to Bucharest” de Lucia Cherciu

Invitație

Cenaclul Literar „Mihai Eminescu”
și revista „Lumină Lină” din New York

(director Theodor Damian și redactor-șef M. N. Rusu)

Vă invită

vineri 9 iunie 2017,
ora 7.00 PM

la lansarea cărții

Train Ride to Bucharest
de Lucia Cherciu

Vor vorbi Theodor Damian, M. N. Rusu, Valentina Ciaprazi, Mariana Terra, și autoarea

Vă așteptăm cu drag!

Ieşirea la propovăduire

Mergând, învăţaţi toate neamurile, botezându-le
în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. (Matei 28, 19)

de pr. prof. univ. dr. Theodor DAMIAN

Mântuitorul Hristos a lăsat ucenicilor Săi mai multe porunci cu caracter de testament, adică oarecum obligatoriu, deci pentru a fi îndeplinite.

Una dintre ele este tocmai aceasta pe care am menţionat-o deja, legată de momentul când Iisus îi trimite pe apostoli în lume zicându-le: „Mergând, învăţaţi toate neamurile” şi cerându-le să le boteze în numele Sfintei Treimi.

ÎNVIEREA DOMNULUI ŞI ZIUA A OPTA

O, Paştile cele mari şi preasfinţite, Hristoase;
o, înţelepciunea lui Dumnezeu, pacea şi puterea.
(Tropar, Canonul Învierii)

de pr. prof. dr. Theodor DAMIAN

Observaţia lui Heraclit din Efes că totul curge, că totul e o trecere este de natură fenomenologică. Ea nu are merite morale.

Omul însă este o fiinţă morală. Acesta este lucrul care dă valoare şi sens existenţei sale.

A fi om, biologic şi psihologic vorbind, nu este lucru mare. A fi bun, a face binele, iată ce îl face pe om mare. O spune şi proverbul românesc în alţi termeni: „A fi mare nu-i mirare; a fi om e lucru mare”.

Prezentarea activităţilor religios-culturale de la Institutul şi Capela „SF. APOSTOLI PETRU ŞI PAVEL” pe anii 2016-2017, cu ocazia aniversării la 24 de ani de la înfiinţare

INSTITUTUL ROMÂN DE TEOLOGIE ŞI SPIRITUALITATE ORTODOXĂ
CAPELA „SF. APOSTOLI PETRU ŞI PAVEL”
INCORPORATED IN AUGUST 1993
27 Avenue cu 14 Street
Astoria, New York

de pr. prof. univ. dr. Theodor DAMIAN

24 de ani, o cifră aniversară aşa de frumoasă, reprezintă însă şi un moment de bilanţ. Ne uităm înapoi cu drag şi cu nostalgie la zilele de început, ne aducem aminte de planurile şi intenţiile dintâi, evaluăm felul cum s-au împlinit mai mult sau mai puţin, ne amintim de cei care au fost generaţia de pionieri şi piatra de temelie a Bisericii noastre, unii mult mai în vârstă acum, alţii plecaţi la Domnul, dar păstrându-i pe toţi în inimă şi în rugăciune.

Valoarea limbii strămoşeşti în păstrarea identităţii personale şi naţionale

Motto:

În aceeaşi limbă
Toată lumea plânge
În aceeaşi limbă
Râde un pământ
Ci doar în limba ta
Durerea poţi s-o mângâi
Iar bucuria
S-o preschimbi în cânt.

Iar când nu poţi
Nici plânge şi nici râde
Când nu poţi mângâia
Şi nici cânta
Cu-al tău pământ
Cu cerul tău în faţă
Tu taci atunci
Tot pe limba ta.

(Grigore Vieru, În limba ta)

Dimensiunea sacră a limbii

Limba nu e vorba ce o faci;
singura limbă, limba ta deplină
stăpână peste taine şi lumină
e-aceea-n care ştii să taci.

(Lucian Blaga, din ciclul Corăbii cu cenuşă)

de pr. prof. dr. Theodor DAMIAN

Se înţelege din frumosul poem blagian că dincolo de caracterul uman, construit, al unei limbi, aceasta, ca şi limbajul, are şi o dimensiune sacră, metafizică. Metalimbajul arată că limba nu e o simplă făcătură omenească.
Atitudinea adecvată în faţa dimensiunii sacre a limbii este tăcerea, care după Sf. Isac Sirul este limbajul veacurilor viitoare, şi care este, între altele, starea de mirare în faţa tainei. Tăcerea este şi o expresie a covârşirii, şi gratitudinii pentru limba ce ni s-a dat şi astfel ea are un caracter doxologic.
Legătura tainică dintre limbaj şi tăcere este superb formulată de Meister Eckhart atunci când zice că Dumnezeu este un Cuvânt la capătul tăcerii.

Carte din exil în tiparul matricii stilistice blagiene

Theodor Damian, „Stihiri cu stânjenei”,
Iaşi, Tipografia Moldova, 2007. 88 p.

de Octavian D. CURPAȘ
Phoenix, Arizona

Ca de fiecare dată în poeziile sale, Theodor Damian ne uimeşte cu ineditul exprimărilor pline de substanţă şi de încărcătură spirituală, care ne aduc înaintea ochilor principiile cugetării creştine faţă în faţă cu neantul lumii cotidiene. Astfel, el ne oferă o oază, un spaţiu în care să ne simţim liberi de orice fel de constrângeri în ce priveşte existenţa, liberi în a ne exprima gândurile înaintea unui univers tăcut şi mut: „Cartea mea e ţara stânjeneilor / E mult spaţiu în ţara stânjeneilor / Pentru toate rasele, minorităţi, majorităţi, nu contează / Sunt toţi stânjenei”.

Naşterea Domnului, ca Biserică

„Hristos se naşte, slăviţi-L
Hristos din ceruri, întâmpinaţi-L.”

de pr. prof. dr. Theodor DAMIAN

Sfinţii Părinţi spun că lumea a fost creată în vederea Bisericii. Cu alte cuvinte, chiar de la creaţie, în atotştiinţa Sa, Dumnezeu a prevăzut evoluţia acesteia, inclusiv consecinţele libertăţii date omului ca încununare a chipului divin după care a fost adus de la nefiinţă la fiinţă.
Întruparea Logosului divin în istorie este parte din planul lui Dumnezeu ca lumea să devină Biserică. De aceea, tot de la începuturi, odată cu greşeala şi căderea protopărinţilor, Dumnezeu, în grija şi dragostea Sa faţă de lume, promite un răscumpărător, un mântuitor, fără însă a oferi detalii şi a face precizări.

Setea de Duh

Predică la Duminica Pogorârii Duhului Sfânt

Motto: De este între voi însetat cineva,
să vină la Mine şi să bea. (Ioan 7, 37)

de pr. prof. univ. dr. Theodor DAMIAN

Există într-adevăr o apă fizică, materială, necesară pentru împlinirea setei trupeşti, dar există şi o apă spirituală, necesară împlinirii setei duhovniceşti, tot aşa cum există o hrană materială, trupească, şi una spirituală, duhovnicească. Desigur că, în textul amintit, Mântuitorul se referă la apa spirituală, căci şi în alte împrejurări – confirmând aceasta – a vorbit de hrana duhovnicească, ca de exemplu atunci când a zis: „Nu numai cu pâine va trăi omul, ci şi cu orice cuvânt al lui Dumnezeu” (Luca 4, 4). Dar cuvântul lui Dumnezeu este Adevărul, căci Iisus s-a declarat pe Sine ca fiind Adevărul, El fiind şi Cuvântul lui Dumnezeu.

Deci celui căruia îi este sete şi aleargă la Hristos aceluia îi este sete de cuvântul lui Dumnezeu, de Adevăr.

Învierea Domnului şi apartenenţa noastră

Motto: Iar Toma a zis… „Domnul meu
şi Dumnezeul meu!” (Ioan 20, 28)

de pr. prof. dr. Theodor DAMIAN

Uimirea lui Toma la arătarea Domnului înviat din morţi a trecut de la experienţa personală a copleşitoarei întâlniri la o experienţă colectivă, ea devenind uimirea unei lumi întregi în faţa inexplicabilului.

Când spunem şi noi, ca şi Toma, „Domnul meu” ne referim la Iisus ca „Dominus”, Stăpânul Cel ce domină, stăpâneşte. Când la cuvântul „Domnul” mai adăugăm şi cuvântul „Dumnezeu”, e şi mai clar că vorbim despre Stăpânul a toate, făcătorul cerului şi al pământului, iar în cazul lui Iisus, mai precis, de Logosul divin întrupat în istorie, Cel prin care toate s-au făcut, aşa cum afirmă Sfântul Ioan Teologul în prologul Evangheliei sale.

Simpozionul dedicat Unirii Principatelor Române – la Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Astoria, New York

Academia Oamenilor de ştiinţă din România
Institutul Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă
Societatea Română Creştină „DORUL”, New York (fondată în anul 1903)

organizează

Simpozionul dedicat Unirii Principatelor Române

duminică, 24 ianuarie 2016,
ora 3 PM după Sf. Liturghie, la Biserica „Sf. Ap. Petru si Pavel” (St. George’s Episcopal Church) din Astoria, 27th Ave. colţ cu 14th Street Subway Q sau N la statia Astoria Boulevard, Bus Q 18

Program

Protocolul deschiderii
prof. dr. Theodor Damian, preşedintele Institutului Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă
ing. Cristian F. Pascu, preşedintele Societăţii Române Creştine „Dorul” (înfiinţată în 1903), New York
Oaspete de onoare: dr. Doina Uricariu, scriitor, editor

Deşteaptă-te, române de Andrei Mureşanu

dr. THEODOR DAMIAN
scriitor; preşedintele Institutului Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă, New York; profesor de filosofie şi etică la Metropolitan College of New York
Paradigma teologică a Unirii

DORU TSAGANEA,
profesor de matematică la Metropolitan College of New York
Semnificaţia actului Unirii în istoria poporului român