PRIMII PAŞI ÎN LUMEA ILUZIEI

14/10/2014
Octavian_Lupu

Octavian Lupu

de Octavian LUPU

M-am născut în primăvara anului 1968, chiar în Duminica Floriilor, undeva, nu departe de Poarta Schei, din Braşov. Din cauza numărului mare de naşteri, saloanele maternităţii erau umplute până la refuz, fapt pentru care fuseseră plasate paturi de spitalizare până şi în biblioteca unităţii medicale. Acolo, printre cărţi, am avut ocazia să îmi petrec primele zile din călătoria mea prin această lume. Şi, poate nu întâmplător, cărţile aveau să exercite o fascinaţie specială asupra mea în anii care urmau să vină.

Acea primăvară era friguroasă, dar florile începuseră să îşi etaleze petalele în strălucirea tot mai puternică a soarelui. Într-un amestec de zăpadă şi petece de iarbă înverzită, anotimpul învierii îmi oferea şansa de a păşi pe căile acestui univers cu o chemare tot mai puternică şi o atracţie irezistibilă. După o noapte de chin şi suferinţă petrecută în maternitate, am apărut şi eu o dată cu venirea dimineţii. Poate din această cauză la lăsarea întunericului simt adeseori acea tensiune a naşterii şi prefacerii ce se destramă de îndată ce soarele răsare pe bolta albastră a cerului.

Am iubit oraşul Braşov de la început, chiar dacă impresiile au fost mereu amestecate în tonuri cenuşii greu de separat în culorile fundamentale. Chiar şi acum revăd nenumăratele străzi şi alei din cartierul Steagul Roşu, acum numit Astra, pe care m-am plimbat la întâmplare sau am mers spre o anumită destinaţie, cel mai adesea spre casă sau spre şcoală. Cu alţi copii, mă jucam în faţa blocului şi revăd cu plăcere imaginea apartamentului în care am locuit undeva, pe strada Neptun, nu departe de un pod ce făcea legătura cu comuna Zizin din apropiere. Citește restul acestei intrări »