de prof. dr. Vlad Ioan BONDRE
Coborât din înaltul Cerului, noul an se dorește a fi integrat în aceeași înșiruire a anilor mântuirii, așa cum sunt ei numiți în mod general de către Biserică. Înzestrat încă din prima zi a calendarului cu darul binecuvântărilor puse sub semnul prăznuirii Sfântului Vasile cel Mare, noul an tinde să ofere un timp de răgaz sufletului zbuciumat de pulsoximetru evenimentelor ce au încununat timpul ce tocmai a trecut, dar să ofere în același timp o speranță de mai bine asupra experiențelor prin care omul va trece în mod inevitabil.
Cuprins în malaxorul năzuințelor spre fericire, noul an oglindește ceea ce îi lipsește omului, fapt pentru care i se solicită în mod direct o confirmare că ceea ce va urma, va împlini în chip real orice gol pe care anul precedent l-a lăsat. În acest context, omul se vede nevoit să își îndrepte atenția spre puterea Celui de Sus, solicitând astfel ajutor, dar și spre sinele despre care crede că are capacitatea de a guverna lucrurile înspre bine. Înfăptuirea scopului propus se realizează prin rugăciune, Citește restul acestei intrări »