Izvor de lumină spirituală. Revista „Izvoare codrene şi chiorene”

Izvor de lumină spirituală – revista „Izvoare codrene şi chiorene” scris de doamna Angela Monica Jucan a fost publicat și în Destine literare – revistă de cultură editată de Asociația Canadiană a Scriitorilor Români, An 12, Nr. 112-114, aprilie-iunie 2019, p. 96.

Poezia este cel mai frumos punct de reîntâlnire

de Angela-Monica JUCAN

 

„Teksa shpërndahemi, vendtakimin më të bukur e kemi poezinë” / „Atunci când ne risipim, poezia este cel mai frumos punct de reîntâlnire” (Visar Zhiti)

 

 

Antologia poetică bilingvă română-albaneză intitulată Daruri divine/Dhurata hyjnore a apărut în al doilea volum (București, Amanda Edit Verlag, 2019), incluzând șapte poeți români și doi albanezi. Versiunea în albaneză aparține lui Baki Ymeri, prefața e semnată de Visar Zhiti.

Cu o excepție, grupajele de poezie sunt urmate de prezentarea biobibliografică a respectivului autor; despre Drita Nikoliqi Binaj scrie Daniel Marian, iar pentru Sadulla Zendeli-Daja, s-a preluat un text din Skënder Hasko (scriitor albanez, decedat).

„Tot ce-i românesc nu piere!”

selecție text de Radu BOTIŞ

Gala Premiilor UZPR 2018

Concursul profesional al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România pentru realizările anului 2018 a înregistrat peste 100 de participanți pentru domeniile: on line, presă scrisă, reviste și cărți de publicistică sau producții de radio și televiziune. Juriile constituite din personalități marcante ale jurnalismului şi oameni de cultură au depus eforturi considerabile, pentru a selecta cele mai reprezentative lucrări, sub genericul competiției „Tot ce-i românesc nu piere!”.

Amintim că, gala festivă a acordării trofeelor Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România pentru anul 2018, s-a desfăşurat miercuri, 19 iunie la Bucureşti.

Prezentăm în continuare, pe cei care au fost răsplătiți cu Trofeele UZPR 2018, la fiecare secțiune: 

Prezența revistei „Izvoare codrene şi chiorene” în revista „Contact internaţional”

…, cinste cui te-a scris

de Pr. stavr. Radu BOTIŞ

Recenzie la: Pr. Maxim (Iuliu-Marius) Morariu, „Ţara Năsăudului” în Primul Război Mondial – aspecte memorialistice, socio-economice şi culturale, vol. 1, prefaţă pr. prof. dr. Ioan Chirilă, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2018.

Suntem obişnuiţi deja cu studiile de factură istorică, îndeosebi cu precădere asupra locurilor de baştină, frumosul ţinut al ,,Ţării Năsăudului” pe care ieromonahul Maxim (Iuliu-Marius Morariu), le-a scris,[1] precum una din îndatoririle de căpetenie alături de cea de slujitor la sfântul altar strămoşesc, le are de împlinit. Astfel, în 2018, an centenar, vede lumina tiparului cartea ,,Ţara Năsăudului” în timpul Primului Război Mondial – aspecte memorialistice, socio-economice şi culturale”.

Apărută la editura Argonaut din Cluj-Napoca, lucrarea se bucură de o generoasă prefaţă semnată de către pr. prof. univ. dr. Ioan Chirilă, preşedintele Senatului prestigioasei universităţi clujene ,,Babeş-Bolyai”. Acesta afirmă despre autorul cărţii că este un cercetător avizat în zona literaturii memorialistice, care caută să surprindă jurnalul spiritual în formele sale de dezvoltare ca gen și în conținuturile sale de memorie vie a creșterii duhovnicești dar şi faptul că jurnalul este o prelungire a sinelui peste timp și prin ceilalți într-un act de transcendere a timpului ca pregustare a veșniciei. Fină şi pertinentă observaţie, cât de frumos se împleteşte gândirea universitarului dăruit studiului permanent cu cea a teologului erudit dar şi trăitor în Hristos!

Editorial „Izvoare codrene şi chiorene”

 

de Pr.drd. Maxim (Iuliu-Maxim) MORARIU

Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca,
Universitatea Pontificală Angelicum, Roma

Devenită deja periodic de tradiţie a nordului cultural românesc, revista Izvoare codrene şi chiorene reprezintă cu certitudine o revistă importantă pentru publicistica literară, cea istorică, etnografică, filosofică sau teologică.[1]

Prezenţa culturală clericală în rândurile autorilor, coordonată şi direcţionată de preotul-cărturar Radu Botiş, arhicunoscut pentru activitatea intensă ce împleteşte calităţile de slujitor al altarului cu cele de mânuitor al condeiului[2], reprezintă garanţia unui conţinut ce mizează pe promovarea valorilor morale şi estetice ale istoriei neamului, dar şi a unor profunde investigaţii teologice, în timp ce, cercetările filologice sau etnologice dau la iveală bogăţia şi valoarea perenă a culturii române şi varietatea de forme sub care poate fi ea regăsită în acest areal geografic.

Calitatea culturală a textelor publicate aici

Din iubire pentru locul strămoșesc

de pr. Radu BOTIŞ

Nimic nu-ți răvășește ființa mai puternic ca dorul, ca dragostea pentru locul de unde îți tragi rădăcinile. Scriitoarea Ana-Cristina Popescu în volumul „Din dragoste pentru glia strămoșească” realizează o monografie a localității natale, Oțelu Roșu, județul Caraș Severin, mărturisind că a scris volumul cu evlavie, cu sfială și dragoste „Locul natal îți răscolește ființa, e glasul dulce al mamei, e zâmbetul bunicilor, e mirosul fânului proaspăt cosit. […] Oțelu Roșu este locul cel mai drag mie, leagănul copilăriei mele, leagănul măicuței mele, a bunicilor și străbunicilor din partea mamei, tatăl meu fiind tot de pe Valea Bistrei, din Glimboca, este locul bogat în povești și amintiri pe care îl îmbrățișez cu drag prin acest volum, așa cum Ion al Glanetașului din romanul lui Liviu Rebreanu a sărutat pământul.”

Volumul este structurat pe nouă capitole și mai multe subcapitole în care cititorul întâlnește informații despre așezarea geografică a localității, istoricul ei, poziționare, vecinii localității, despre relief, hidrografie, solul și subsolul, clima, flora și fauna, zonarea localității, organizarea economico-administrativă a acesteia, industria localității, agricultură, despre meșteșugurile casnice și sătești, orașului Oțelu Roșu adăugându-se teritorial, pe rând, sate precum Ohaba Bistra, Cireșa și Mal. Un punct important în monografie îl ocupă