Colindătorii din Balcani, cu leru-i ler

de dr. Nicoară MIHALI

De la începuturile creștinismului în satele românilor din Balcani, de dincolo de Dunăre, circulă o legendă despre salvarea lui Isus. Atunci când soldații lui Irod îl căutau pe noul împărat al lumii pentru a-l ucide, pruncul născut a fost legat de o oaie, care, având lână bogată, l-a putut ascunde, iar când Fecioara Maria a trecut prin vamă, pentru a nu fi descoperit pruncul care plângea, oile au început să zbiere pentru a-i acoperi plânsul și el a trecut fără să fie descoperit de soldați. După cum relatează cercetătorul Theodor Capidan în lucrarea sa, Macedoromânii (p. 36), Fundația regală pentru literatură și artă, București, 1942: „Dintre obiceiurile lor avem colindele care poartă același nume ca la dacoromâni. Cete de băieți numiți „Colindari” prevăzuți cu traiste și ciomege, aleargă din casă în casă, cântând. Ei primesc în fiecare casă covrigi, năut și fructe. Năutul este aruncat pe jos și colindătorii trebuie să-l adune ca oile, behăind. Aromânii păstori cred că, Cristos auzind behăitul oilor, își amintește de oaia care l-a salvat de evrei, ascunzându-l în lâna ei, și le binecuvântează casa, ca să se înmulțească turmele de oi, ale gospodarilor care primesc colindători, ca spuza focului, ca stelele cerului și ca frunzele pomilor”.

Această urare o făceau și preoții în Maramureș, când, de Bobotează, ajungeau cu sfințirea la casele păstorilor. Aceștia aduceau câte o legătură de lână pe care o puneau peste cruce, pentru ca turmele să fie ferite de rele tot anul.

Ocupația de bază a românilor din Balcani, trăitori în sate și cătune, a fost păstoritul. În Balcani

Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XXII (2022), nr. 479 (1 – 15 Octombrie)

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

Politica fricii. Îmi dau seama astăzi, că din primii ani ai vieții mi-a fost inoculată, ușor-ușor, de către părinți, frica. Nu aveam voie să fac una sau alta, fiindcă mă „papă bau-bau”; nu aveam voie să ies în drum, fiindcă mă mușcă câinii sau mă bat copiii; nu aveam voie să fac prostii, fiindcă se supără Doamne-Doamne pe mine. Mi-era frică de tata și de mama, deși nu m-au bătut niciodată. În școală mi-era frică de învățătoare, că mă bate; mi-era frică să nu iau note rele; mi-era frică să nu fac vreo prostie, că-mi scădeau nota la purtare; mi-era frică să mă duc la biserică, fiindcă directorul școlii îmi spusese că va sta el însuși în podul bisericii și mă va urmări; mi-era frică de exmatriculare, fiindcă scrisesem  o amărâtă de scrisoare pentru „Vocea Americii”; mi-era frică de cei care furau copii și le scoteau organele pentru spitale și de aceea mă duceam la școală și întorceam de acolo strecurându-mă cu atenție pe Valea Bârzii și pe Ogașul Voicanilor, departe de șosea; mi-era frică de cei ce făceau recensământul, că mă vor găsi ascuns cu oaia în streaz și mi-o vor lua…

Mai târziu, frica a devenit un „modus vivendi”, un fel de a trăi. Mi-era frică să nu încalc legile, ca să nu fiu amendat, condamnat.

Îmi era frică să nu fac accidente și, la rândul meu, să nu fiu accidentat; mi-era frică de tot felul de boli și de pericole, de oameni răi, de bandiți și de criminali; mi-era frică să nu scriu sau să vorbesc ceva, cu care să fiu incriminat de autorități și priponit; mi-era frică de omul cu care vorbeam, fiindcă putea să fie un turnător; mi-era frică de cutremure; mi-era frică de cei ce spuneau că vor desființa Biserica și voi rămâne pe drumuri; mi-era frică de ziua de azi, de ziua de mâine, de cartela de pâine, de gamela ce se auzea zdrăngănind tot mai aproape. Mi-era frică de frig, de întuneric, de foamete, de război și de multe altele.

A venit Revoluția și credeam că, odată cu ea, a venit și fericirea. Aiurea! Frica i-a luat locul.

PAUL ANTONIU: despre poezie, muzică și teatru cu Vasile Radu GHENCEANU (II)

de PAUL Antoniu

V.R Ghenceanu și Paul Antoniu ascultând „Anotimpurile” de Antonio Vivaldi

Partea a II-a

(Paul Antoniu de vorbă cu V.R. Ghenceanu)

V.R. Gh: La-nceputul acestei a doua reprize eu îți propun să ne reîntoarcem la Poezie, frumoasă și nobilă preocupare pentru noi și viețile noastre.

P.A: Propunerea e foarte frumoasă, dar nu sunt convins că vom avea atâta spațiu pe casetă în care să ne încapă toate părerile pe această temă, foarte ofertantă pentru noi doi.

V.R. Gh: Să vorbim atunci doar despre recitalul „Poezia din turn” pe care tu cu câțiva colegi îl transmiți, prin megafoanele din oraș, din Turnul Ștefan, în fiecare lună, e drept și cu sprijinul unui post de radio local.

P.A: Cu această foarte frumoasă idee a venit în fața noastră, încă de la instalare, actorul clujean, Anton Tauf, la puțină vreme după venirea sa ca director. Repertoriul mereu a fost la latitudinea noastră, orientându-ne mai mult spre operele marilor noștri clasici, dar și spre alor noștri maramureșeni, precum Gh. Pârja, Adela Naghiu, Gh. Mihai Bârlea, Augustin Botiș, Gh. Chivu și desigur, cel de față…

CUM PERCEPEM NOȚIUNEA DE SCRIITOR SAU JURNALIST/PUBLICIST

de Vasile Dan MARCHIȘ

Marii poeți Mihai Eminescu și Nicolae Labiș care în timpul vieții lor n-au primit niciodată un premiu pe plan literar, primul fiind declarat după moartea sa poetul național al României, iar al doilea prin capodopera Literaturii Române, Moartea căprioarei, scrisă la vârsta de 19 ani și alte poezii de o valoare inestimabilă ce dau verdictul că azi nu avem poeți români în viață la asemenea nivel poetic. Sigur că poeții respectivi au expus materiale literare demne de alte secțiuni: eseuri, articole prin care au redat evenimente care s-au desfășurat în sfera lor de activitate și nu numai. O întrebare persistă de zeci de ani printre cetățenii vorbitori de limbă română și nu numai. În timpul vieții acestor poeți, nu s-au desfășurat concursuri sau festivaluri de poezie prin care marii poeți menționați aici Mihai Eminescu și Nicolae Labiș să poată accede la un premiu în acest sens? Aceștia și mulți alții cum ar fi marele poet Radu Gyr închis în diferite temnițe comuniste,

Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ-Mehedinţi. Anul XIX (2019), nr. 396 (16 – 30 Aprilie)

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

Cu prilejul sărbătorilor pascale vă adresez Dvs. cele mai sincere felicitări, dorindu-vă aceeași bucurie pe care au avut-o femeile mironosițe, când L-au văzut pe Domnul Înviat și pacea pe care El a dat-o Sfinților Apostoli, venind în mijlocul lor.

Aflându-ne în aceste momente de sfântă prăznuire a Învierii din morți a Mântuitorului, să alegem viața, ci nu moartea. Să alungăm din noi întunericul păcatelor, înviind la o viață pătrunsă de duhul sfințeniei, bunătății, credincioșiei și al dragostei față de semenii noștri.

Fie ca lumina Învierii Domnului să Vă lumineze sufletele, iar biruința Mântuitorului asupra morții să Vă încurajeze în nevoința duhovnicească și în mărturisirea lui Hristos Cel Înviat. Fie ca această zi din an să ne aducă fiecăruia dintre noi puterea  jertfei în credință, înțelegere și mărturisire, dragoste frățească și mai ales fie ca această zi  să ne deschidă fiecăruia dintre noi ușa cea mică a căii spre mântuire.

Hristos a înviat!

*

Ziua Învierii. Sărbătoarea Învierii Domului Iisus Hristos să aducă în sufletele Dvs. pace, linişte, bucurie, credinţă şi speranţă. În casa Dvs. să fie bucurie, înţelegere şi belşug, iar cei dragi de aproape şi de departe să se întâlnească la masa regăsirii şi a fericirii. Să ne ajute Dumnezeu ca ani mulţi de aici înainte să putem sărbători Sfintele Paşti în biserica şi în casa noastră în aceeaşi atmosferă de bucurie şi de împliniri! 

Agenda săptămânii 27 aprilie-1 mai 2015. Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare

de Ştefan SELEK

Luni, 27 aprilie
ora 13, sala de conferinţe
Va avea loc lansarea cărţii „Holocaustul din Grădina Maicii Domnului”, semnată de dr. Gheorghe Funar, apărută la Editura Gedo, Cluj Napoca.

Marţi, 28 aprilie
ora 9-14, sala de conferinţe
Va avea loc conferinţa de închidere a proiectului „Fără discriminare pentru o viaţă împlinită”, proiect POSDRU/120/6.2/G/124617, implementat de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Maramureş în parteneriat cu Asociaţia Centrul de Cercetare şi Formare a Universităţii de Nord Baia Mare şi Asociaţia Profesională Neguvernamentală de Asistenţă Socială ASSOC.
Obiectivul general al proiectului: facilitarea accesului pe piaţa muncii a 202 persoane de etnie romă aflate în risc de marginalizare şi excluziune socială din trei judeţe ale regiunii Nord-Vest.
Valoarea proiectului: 1.988.094,50 lei.
Perioada de derulare: 01.08.2013 – 30.04.2015.