Viața lor a atârnat de un fir de ață…

27/01/2022

Un tiv descusut, un material ars cu fierul de călcat, orice greșeală le putea aduce moartea celor 25 de croitorese din atelierul de modă înființat în interiorul lagărului Auschwitz-Birkenau. Însă fiecare rochie reușită însemna o nouă șansă la viață și o nouă șansă de a-și croi drumul spre libertate. Cuvintele, cusăturile și poveștile lor nu trebuie uitate.

O cronică plină de emoție a destinelor femeilor care și-au croit drumul spre supraviețuire în timpul Holocaustului, creând ținute sclipitoare într-un atelier de modă inedit înființat chiar în inima întunecată a unuia dintre cele mai temute lagăre ale morții.

În timpul Holocaustului, 25 de tinere închise în temutul lagăr de concentrare Auschwitz-Birkenau – majoritatea femei și fete de origine evreiască – au fost selectate pentru a croi, într-un salon de modă special, haine extravagante pentru femeile din elita nazistă. Toate sperau că această muncă le va ține departe de camerele de gazare.

Atelierul de creație – care purta numele de Atelierul de Citește restul acestei intrări »


27 Ianuarie – Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului!

27/01/2022

Astăzi este despre ei… copii, părinți, bunici, oameni care au aflat, fără vreo vină, ce înseamnă iadul pe Pământ, la propriu.

Să ne oprim, preț de o clipă, să ne îndreptăm gândurile către cele 6 milioane de suflete nevinovate, care au cunoscut cruzimea umană declanșată în timpul celui de-al doilea Război Mondial.

La această dată, acum 77 de ani, lagărul de concentrare Auschwitz era eliberat, punându-se astfel capăt uneia dintre cele mai negre pagini Citește restul acestei intrări »


A apărut „CALENDARUL ROMÂNESC 2022”

27/01/2022

Dragi cititori,

zilele de final de an 2021, conform unei vechi tradiţii publicistice din redacţia „Foii româneşti”, aduce după sine şi apariţia almanahului revistei noastre. Ediţia 2022 a ieşit de sub tipar zilele acestea, având pe copertă o fotografie cu dansatori din Micherechi, prin anii 1980. Actualitatea acestei fotografii o dă faptul că, în 2022, se vor împlini exact 100 de ani de la naşterea celui mai cunoscut dansator popular din Micherechi, Gheorghe Nistor, care a transmis pasiunea faţă de dansurile micherecheneşti la mii de tineri români şi maghiari, deopotrivă.

„Calendarul românesc 2022” cuprinde cele mai importante evenimente ale anului pe care îl lăsăm în urmă, o retrospectivă a celor mai însemnate întâmplări din viaţa comunităţii noastre din anul 2021. Am acordat şi acum un spaţiu generos paginilor dedicate şcolarilor şi tinerilor noştri, Citește restul acestei intrări »


Pianistul maramureșean, CADMIEL BOȚAC, la ceas aniversar

16/01/2022

La 25 de ani, Cadmiel Boțac este una din marile speranțe ale pianului. 

S-a născut la 16 ianuarie 1997, în Sighetu Marmației.

Cadmiel este un nume special, din Biblie, iar personajul a fost un muzician în templul lui David. Numele Cadmiel are mai multe semnificații, dar cea mai importantă e: „Cadmiel – Slujitorul lui Dumnezeu”, „Cadmiel – Răsăritul lui Dumnezeu” (Moldoveanu, Nicolae, Dicţionar biblic de nume proprii şi cuvinte rare, Bucureşti: Editura Casei Şcoalelor, 1995, p. 81). Cu siguranță, Cadmiel a fost un om dedicat lui Dumnezeu, dat fiind faptul că personajul era nelipsit de la templu, preocupat cu partea muzicală din cadrul slujbelor religioase. Semnificația numelui m-a făcut să conștientizez faptul că muzica e un dar de la Dumnezeu. Eu așa l-am descoperit pe Dumnezeu, prin muzică.

Este sunt singurul muzician din familie, însă în copilărie a avut alături oamenii potriviți, care l-au îndrumat în mod corespunzător: părinții și profesorii de la școala de muzică din Sighet. A început studiul pianului în orașul natal – Sighetu Marmaţiei – la vârsta de 4 ani, Citește restul acestei intrări »


In memoriam Victoria Berbecar, o artistă a neuitării

13/01/2022

Victoria Berbecar
(4 februarie 1944 – 12 ianuarie 2022)

Promotor al artei țesutului, a Maramureșului și a țării, preoteasa VICTORIA BERBECAR, din Botiza, a trecut în eternitate. În golul lăsat de plecarea la cer a domniei sale, rămâne un artist popular autentic, un nume ce nu va fi uitat nicicând. Sunt oameni pe care este de ajuns să-i întâlnești de două-trei ori în viață pentru a ști că sunt atinși de lumina divină, la rândul lor atingând, ocupând în sufletul celui cu care se întâlnesc, un loc luminos ce va rămâne peste timp doar al lor.

Dumnezeu să o odihnească în pace!

*****

Nu cunosc pe faţa Pământului Românesc o mai frumoasă pereche de intelectuali implicaţi vocaţional atât de profund, de constant, de distribuit. Dacă Octavian Goga a zis despre George Pop de Băseşti că aici la cripta Marelui Bărbat trebuie să vină toţi românii să înveţe Istoria, atunci zic şi eu, peste vremuri şi peste proporţii spaţiale că aici, la Botiza, ar trebui să vină în pelerinaj toate familiile de preoţi români, să vadă un Exerciţiu de Mucenicire Cultural – Misionară la Familia Victoria şi Isidor Berbecar. Atunci când stelele şi-au terminat lucrarea „începătoare” aşezând relaţie între Sfântul Isidor din Calendar, ziua de naştere a preotesei, ziua venirii în Botiza şi alte zile importante, trebuie să luăm seamă şi noi contemporanii spre a ne modela ce se mai poate prin vieţile noastre.

Dr. Teodor Ardelean,
Preoteasa Victoria Berbecar – o artistă a neuitării:
volum aniversar la împlinirea vârstei de 70 de ani, p. 8.

*****

Prin ceea ce a realizat, într-un timp ce a adunat peste patru decenii de artă şi tradiţie, dânsa a demonstrat că omul se alătură lucrării lui Dumnezeu, preluând tradiţia străbună, ca apoi să-şi aducă aportul la conservarea, dezvoltarea şi sporirea ei. Dacă doamna Victoria Berbecar a descoperit tradiţia meşteşugarilor artizani la Botiza, meritul ei este faptul că a devenit una dintre cele mai desăvârşite ţesătoare maramureşene, reuşind să ducă tehnica străveche peste tot în lume, dar şi s-o păstreze transmiţând-o nealterată tinerei generaţii.

Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului,
Preoteasa Victoria Berbecar – o artistă a neuitării:
volum aniversar la împlinirea vârstei de 70 de ani
, p. 6.

***** 

Citește restul acestei intrări »


La un sfârșit de veac

12/01/2022

de Valer POPEAN 

Secundele mă contopesc în drumul către infinit
Într-o iubire fără leac iar nesfârșitul mi-e stăpân,
La margine de timp zăresc cărările ce-au devenit
O clipă la sfârșit de veac când doar esențele rămân,

Și printre clipele ce-ating eternitatea în Ardeal
Plin de speranțele rămase aștept sfârșitul meu de timp,
Iar drumul mi se pare lung, chiar peste văi și peste deal
Cărarea-i grea și amândoi nu vom ajunge în Olimp,
Citește restul acestei intrări »


DINCOLO DE APE – volum distins cu „Premiul de excelență”

07/01/2022

Irina Lucia Mihalca – Dincolo de ape (Clubul Mitteleuropa, 2018; volum distins cu Premiul de excelență pentru volum de poezie în manuscris acordat de Centrul Cultural și Complexul Muzeal „Teatrul Vechi Mihai Eminescu”, Oravița, 2018).

Autoarea este protagonista unui metadiscurs. Inconfundabilă, pare poetica subsumabilă, stilul pulsează aluvionări de imaginar, asimilări în interiorul discursului. Totul înseamnă un elaborat anti-utopic, polifoniile consacră un happening de răscumpărări ale ființei în relația cu universalul. Modalitatea aceasta lirică descinde din expresionismul interbelic, dar ținuta de-acum arată o componentă dialogică foarte clară.

Policromia discursivă arată în Irina Lucia Mihalca o poetă imprevizibilă și de aceea foarte originală doar că re-vizitarea melancoliilor nu e o simplă reverență grației, ci un debușeu al explorărilor sentimentului. Citește restul acestei intrări »


A APĂRUT DOOM 3 – DICȚIONARUL ORTOGRAFIC, ORTOEPIC ȘI MORFOLOGIC AL LIMBII ROMÂNE

06/01/2022

Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române a lansat marți, 4 ianuarie 2022, a treia ediție din DICŢIONARUL ORTOGRAFIC, ORTOEPIC ŞI MORFOLOGIC AL LIMBII ROMÂNE – DOOM3.

Autori: Ioana Vintilă-Rădulescu şi Cristina Aranghelovici, de la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române.

Actuala ediție cuprinde aproximativ 64.500 de cuvinte, dintre care aproximativ 3.500 sunt nou introduse în limbă.

Cercetător dr. Adina Dragomirescu, directorul Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române, precizează că în noua ediţie a DOOM există două feluri de noutăţi.  Citește restul acestei intrări »


Cetățeni de onoare ai județului Maramureș

05/01/2022

Pe 23 decembrie 2021 în Holul Mare al Consiliului Județean Maramureș a avut loc ceremonia de acordare a titlului de Cetățean de onoare al județului Maramureș pentru șapte oameni deosebiți, care au avut o contribuție importantă, fiecare în domeniul său de activitate.

Titlurile au fost acordate de către președintele Consiliului Județean Maramureș, Ionel Bogdan. Au primit această prestigioasă distincție:

dr. Teodor Ardelean, Director al Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare;

Săluc Horvat, fondator și manager al revistei „Nord Literar”;

– poetul Echim Vancea, fost director al Bibliotecii Municipale „Laurențiu Ulici” Sighetu Marmației;

– economistul Vasile Godja, directorul SC Plimob SA Sighetu Marmației.

Post mortem le-a fost acordat titlul de Cetățean de onoare inginerilor geologi: Cornel Grama, Nicolae Dicu și Ioan Dulf, Citește restul acestei intrări »


Revista REFLEX

05/01/2022

Poetul maramureșean, Vasile Dan Marchiș, este publicat cu versuri în recentul număr din iulie-decembrie/2021 al prestigioasei reviste „REFLEX”, din Reșița.

Menționăm faptul că această revistă a publicat versuri din creația poetului amintit și în numărul din ianuarie-iunie 2021.

În cuprinsul revistei sunt încadrate materiale din diferite domenii de activitate: cultural, industrie siderurgică, patrimoniu, arhitectură, artistic, tradiții, semnate de personalități de marcă în aceste domenii.

Redăm mai jos ordinea în care autorii au încadrate lucrările lor în revistă:

Mihai Gruia Novac, Iulian Barbu, Liviu Spătaru, Octavian Doclin, Iosif Băcilă, Michel Benard, Miroslav Bielic, Dumitru Cristănuș, Manolita Dragomir-Filimonescu, Alexandra Gorghiu, Ana Cremm, Vasile Dan Marchiș, Victoria Milescu, Lucia Elena Popa, Aria Cărăușan, Aurelian Sârbu, Corina Vlădoiu, Citește restul acestei intrări »