Surprize literare în revista „Reflex”!

Poetul maramureșean Vasile Dan Marchiș este publicat cu două poezii în recentul număr din ianuarie-iunie/2021 al prestigioasei reviste „Reflex” din Reșița, Caraș-Severin.

Numărul prim din acest an dedică un plus de pagini, sub semnături dintre cele mai importante, aniversării a 250 de ani de istorie industrială reșițeană, păstrându-și, în același timp, rubricile care au consacrat-o peste vreme și, de bunăseamă, bucurându-se de colaboratori din întreaga țară și din afara ei, cei cărora le datorează, în fapt, calitatea textelor, diversitatea și bogăția opiniilor și informațiilor, intrarea ei în circuitul cultural al publicațiilor preocupate deopotrivă de cultura spirituală și materială, în măsura în care valorile produse de aceasta sunt și un actant al prezentului și un suport al viitorului. (dr. fil. Ada Mirela CHISĂLIȚĂ)

Revista o puteți citi on line accesând:

In memoriam Ioan Chertiție

Ioan Chertiție
(22 ianuarie 1956 – 27 iulie 2021)

Ioan Chertiție s-a născut în data de 22 ianuarie 1956. Fiu de muncitor și mama casnică, Ioan Chertiţie locuia într-o casă situată în Satu Nou de Sus.

Avea doar şase ani când au demarat lucrările la Penitenciarul Baia Mare. Voiam să văd, să ştiu ce se întâmplă dincolo de sârma ghimpată. (…) Simţeam o atracţie inexplicabilă să ştiu ce este acolo. (Ioan Chertiție)

Pentru că îşi petrecea cea mai mare parte a timpului în incinta penitenciarului, Ioan Chertiţie a devenit copilul de trupă al militarilor în termen: mânca la popotă împreună cu aceştia, mergea la şcoala de acolo şi, de cele mai multe ori, chiar dormea în dormitorul militarilor.

Ajuns la vârsta maturității, i s-a propus un post de gardian

Tabără de dansuri populare româneşti, la Micherechi

Dansul popular a avut întotdeauna un rol important în viața celor de la sate. Activitățile de pe vremuri, horele satului și inițiativele de păstrare a tradițiilor se desfășoară acum sub alte aspecte, în formă organizată prin școli populare de artă sau tabere de dansuri și de păstrare a tradițiilor. Desigur, țelul acestora este ca, pe lângă însușirea dansurilor populare, tinerii să păstreze și să promoveze

Florin Bucuțea – tânărul ce-și ghidează viața după zicala: „Lasă o urmă, în urma ta!”

Florin Bucuțea este tânărul care reînvie cultura în satele din zona Ardealului. A deschis patru biblioteci și a amenajat un muzeu în plină pandemie. Este absolvent al Facultății de Științe Socio-Umane, are un master în management cultural.

Florin a văzut lumina zilei la Dăișoara, un sat de poveste din județul Brașov. A părăsit de timpuriu locurile natale pentru a face școala la oraș. S-a integrat rapid în vâltoarea urbană, dar la un moment dat a spus stop. (…) La Dăișoara făcusem deja câteva proiecte culturale, iar după ce am terminat masteratul am zis să mă întorc la firul ierbii ca să văd cum merg lucrurile.

Reîntors acasă printre ai lui, Florin nu a stat cu mâinile în sân. (…) Scormonind în lada trecutului, tânărul a descoperit că între anii 1940-1944, în Dăișoara s-a ridicat un cămin cultural ce adăpostea o bibliotecă de toată frumusețea. Din nefericire,

23 IULIE – IN MEMORIAM: SCRIITORUL BĂIMĂREAN MIRCEA POP

Mircea Pop
29.11.1930-23.07.1993

La 23 iulie 1993 a încetat din viață Mircea Pop, poet, prozator, profesor, director al Bibliotecii regionale Maramureș, instructor la Casa de Creație din Baia Mare.

Născut în Baia Mare la data de 29 noiembrie 1930, Mircea Pop a absolvit Facultatea de Filologie din Cluj Napoca.

A debutat cu poezie în ziarul local „Pentru socialism”, în anul 1955. A colaborat la publicații pentru copii și reviste literare cu poezii și povestiri. A scris scenarii literare pentru formațiile artistice de amatori.

În 1979 a obținut Premiul pentru poezie cu

A fost digitizată întreaga arhivă a revistei de 70 de ani: FOAIA ROMÂNEASCĂ

Aniversarea de 70 de ani a revistei „Foaia românească”, în anul 2021, nu a prins redacţia noastră în cel mai prielnic moment, şi nu doar din cauza pandemiei, ci şi din cauza situaţiei de subfinanţare de care suferă deja de peste 10 ani. „Foaia” sărbătoreşte în acest an, de fapt, două aniversări rotunde: 70 de ani de la înfiinţarea în 15 ianuarie 1951 şi 50 de ani de la revenirea redacţiei la locul de baştină, la Jula, pe 1 iulie 1971.

Considerăm că cea mai demnă aniversare pe care o poate face în acest moment redacţia, cu un număr redus de jurnalişti angajaţi, este să depună în continuare o activitate de calitate în slujba limbii şi culturii române.

Cu mare, mare bucurie anunţăm toţi cei interesaţi

Cristian Mungiu, președintele juriului Festivalului de la Cannes 2021

Regizorul Cristian Mungiu, laureatul cu Palme d’Or la Cannes, pentru 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile (2007) a prezidat juriul din acest an pentru Semaine de la Critique a Festivalului de la Cannes.

Cariera lui Mungiu este strâns legată de Cannes. Primul său lungmetraj, Occident, a avut premiera în secțiunea Cannes – Directors’ Fortnight, în 2002, înainte de drama despre avort în epoca Ceaușescu 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile, care a luat premiul cel mai important al festivalului în 2007. A câștigat premiul pentru Cel mai bun scenariu la Cannes, în 2012, pentru După dealuri, care a primit și un premiu dublu Cea mai bună actriță, pentru rolurile principale ale filmului: Cosmina Stratan și Cristina Flutur. În 2016, a câștigat premiul Cannes pentru Cel mai bun regizor, pentru filmul său Bacalaureat.

Mungiu a fost președintele juriului

A fost digitizată toată colecţia CALENDARULUI ROMÂNESC

Începând cu data de 1 iulie 2021, poate fi citită şi cercetată întreaga colecţie a almanahului „Calendarul românesc”, 1952–2021, fiind digitizată şi publicată pe Digiteca Arcanum.

Arhiva „Calendarului”,

A apărut „Bibliotheca septentrionalis” nr. 56, iunie 2021 – revista Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” Baia Mare

Semnalăm apariţia unui consistent număr al revistei „Bibliotheca septentrionalis”, ajunsă la anul XXIX şi numărul 56, cuprinzând 166 de pagini.

Dintre cele 49 de articole, 23 îi au ca autori pe actuali (sau foşti) angajaţi ai Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” Baia Mare, restul de 26 fiind semnate de colaboratorii din urbe şi din ţară.

Rubricatura este cea

Premiul pentru Literatură al oraşului Bistriţa

Festivalul Internaţional de Poezie şi Muzică „Poezia e la Bistriţa” a debutat pe scena Palatului Culturii cu acordarea Premiului pentru Literatură al oraşului Bistriţa. Laudatio a fost făcut de criticul Alexandru Cistelecan, cel care a croit în linii mari personalitatea literară a premiantului.

„Numele pe care-l voi pronunţa eu va fi poetul laureat. Între atâţia poeţi, zeci de poeţi de aici se cuvenea să fie şi maestrul. În această seară, multiplul maestru este Ion Pop, maestru la două catedre – la cea de la Filologie şi la cea de la catedra de poezie „Echinox” pentru că Ion Pop a fost şi un profesor de poezie, nu doar un profesor de literatură, dar şi un maestru în critica literară, maestru în istoria literaturii şi maestru în excelenţa pe care a dovedit-o în poezie. Laureat este poetul Ion Pop, nu criticul sau profesorul Ion Pop. Aproape toată creaţia poetică a poetului se regăseşte în volumul „Ferestre”, foarte recent apărut la Editura Şcoala Ardeleană.