„Maramureș: tradiții și povești”, la Parlamentul din Cantabria

Cu ocazia Zilei Naționale a României și sărbătoririi a 140 de ani de relații diplomatice între România și Spania, consulul general Marian Popescu a inaugurat la Santander, miercuri, 1 decembrie 2021, expoziția „Maramureș: tradiții și povești”, alături de președintele Parlamentului din Cantabria, Joaquin Gomez, consulul onorific al României la Santander, Sancho Michell de Diego, și directorul general al Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, Monica Mare.

În discursul de deschidere, Marian Popescu a transmis publicului prezent că ,,Aniversarea Zilei Naționale a României, marcată

Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XIV (2015), nr. 301 (1-15 mai)

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriaşi! Hristos a înviat!

Concursul de pile. Nicăieri nu am găsit o istorie a pilelor din societatea românească, deşi cred că ar fi necesară o asemenea lucrare. Aşa cum s-a realizat o istorie a prostiei, de ce nu ar fi şi una a pilelor. Desigur, nu mă refer la acele unelte nelipsite din gospodăria oricărui cetăţean harnic şi priceput, ci mă refer la acel fenomen atât de încetăţenit la noi de a apela pentru rezolvarea oricărei probleme din viaţă la intervenţia sau la protecţia unei cunoştinţe cu o poziţie socială, politică sau economică mai bună decât a noastră. Nu ştiu dacă fenomenul este prezent în viaţa şi istoria altor popoare, dar la noi, din păcate, înăbuşă oamenii de valoare, le stopează avântul, hărnicia, pofta de viaţă şi de muncă, făcându-i să-şi ia lumea în cap. În acelaşi timp, fenomenul blestemat promovează tot felul de nonvalori, de nulităţi, pe trepte tot mai înalte ale piramidei sociale. Oameni care nu se remarcă cu nimic a fi mai presus de plevuşca socială se trezesc peste noapte beneficiarii a tot felul de „succesuri”, care mai de care mai pompoase. Undeva, ascunsă după culise, veghează grijulie o rudă, un tovarăş de cârdăşie, un individ mituit să facă asta. Nu contează că persoana în cauză nu are nici o pregătire în domeniul în care este pusă să ia decizii, să controleze sau să conducă, important este că „are pile”. Când pila i se rupe, nulitatea se prăbuşeşte ca un balon dezumflat şi, cel mai adesea, o vedem mustăcind de după gratii. Se întâmplă şi situaţii de „conflict de interese”, când pilele însele se iau la trântă pentru protejaţii lor. Parcă am asista la o luptă între zeităţile Olimpului pentru a favoriza pe unii sau pe alţii, persoane, grupuri politice, sociale sau chiar popoare întregi.

Banii și viața

„Dacă banul pentru dumneavoastră este speranţa de independenţă, nu va fi niciodată el. Singura siguranţă pe care un om o va avea în această lume este o rezervă de cunoştinţe, experienţa şi capacitatea.” – Henry Ford

de Vavila POPOVICI
Carolina de Nord, SUA

Cu mii de ani în urmă, în aşa-numita Epocă de piatră, strămoşii noştri europeni trăiau din vânat sau lucrau pământul. Metalele încă nu fuseseră descoperite, prin urmare, oamenii lucrau folosind unelte de piatră, de unde şi-a luat denumirea epoca respectivă. Femeile şi bărbaţii din acea epocă nu aveau bancnotele şi monedele pe care le utilizăm noi în prezent, dar făceau schimb de bunuri de valoare între ei, schimb care purta numele de troc. Când oamenii au învăţat să prelucreze metalele, schimburile au devenit mai uşoare, întrucât metalele, precum aurul, argintul, cositorul şi fierul, reprezentau o valoare pentru toată lumea. Schimbai ceva pentru o anumită cantitate de metal, iar ulterior puteai să foloseşti părţi din metal pentru a-ţi plăti dările. Era o posibilitate de schimb, de măsură a valorii.