Luminile Gersei

de Angela-Monica JUCAN

Administrativ, erau când două, când patru sectoare gersene (eu cred că am prins două: Gersa I, Gersa II), n-am înțeles la ce bun, din moment ce nu au și nu au avut administrație locală proprie și există de cu mult mai de dinainte toponime expresive – Grui, Dobodea, Scrada, Valea Babii, Valea Largă, Valea Tăului, poate și altele. Dar nu-i treaba mea. Ce am priceput e că sat e Rebrișoara. Despre Gerse, deși parte a aceleiași comune, nu știu ce vor fi fiind. Cumva, un „pân-aici îi Mănăștur, de-aici încolo… Gersele”. Chiar este (sper că nu „era”) alt tărâm și alt regim, de cum o iei din Rebrișoara „încolo”, pe Gersa, în amonte.

În față, o lumină te așteaptă cu smerită bucurie. Și drumul își vede de drum. Lumina se tot dă câte un pas înapoi, să-i facă loc, să-ți facă loc.

Eram pe-acolo, pe drumul prin lumină, cândva, demult. Nu mai știu, n-am visat, doar a rămas o lumină numai ca ea, cu surâs ușor în soare, strecurată prin ploaie, scrâșnită în fulgere,

„Marșul lecturii” organizat cu prilejul Festivalului Internațional de Carte Transilvania

de Gențiana GROZA

„Marșul lecturii” organizat cu prilejul Festivalului Internațional de Carte Transilvania a animat centrul cetății clujene. În miezul unei admirabile zile de toamnă, numeroși elevi având o carte în mână s-au întâlnit cu scriitorii la statuia corifeilor Școlii Ardelene din fața Universității Babeș-Bolyai.

Epigrama în veci nu piere

de Gabriela Genţiana GROZA

S-au mai astâmpărat ploile cu pietricele şi mai mari, şi mai mărunte, cu furtuni neaşteptate, tot românul să le-înfrunte… Căldura răspândită de soare, atât de necesară coacerii gramineelor, ne face totuşi, zilele acestea, să dorim iar câţiva stropi binefăcători de ploaie… Oricum, un lucru e cert: pe epigramiştii din ţară şi chiar pe unii împătimiţi ai speciei, originari din România, aflaţi în alte ţări, nu i-a împiedicat nimic să sosească la finele lui iunie, la întâlnirea a XXVII-a de la Cluj-Napoca, în cadrul Festivalului „Eterna epigramă”. În culisele organizării unui astfel de eveniment este multă strădanie şi dăruire din partea celor antrenaţi în desfăşurarea în bune condiţii a acestuia.

16 aprilie 2016, la Bruxelles: Norvegia! Daţi-le copiii înapoi!

de Valeria ROMAN,
Bruxelles
Foto: Claudiu Gorbănescu

La Bruxelles, nu departe de sediile Comunităţii Europene şi de Ambasada Norvegiei, 600 de oameni au protestat pentru a treia oară, sâmbătă, 16 aprilie 2016, împotriva abuzurilor Barnevernet. Printre aceştia s-a aflat şi domnul George Alexandru, fost director de grădiniţe în ţara fiordurilor, care a venit la Bruxelles cu un mesaj ferm şi tranşant la adresa sistemului de protecţie a copilului din Norvegia. Stop tiraniei, abuzurilor şi atrocităţilor care se fac în această ţară. Puneţi capăt intimidărilor, manipulărilor şi încetaţi să mai semănaţi frică în sufletele oamenilor. Daţi-le copiii înapoi! Faceţi dreptate familiilor cărora le-aţi luat copiii pe nedrept! Cam aşa sunau, în rezumat, cuvintele acestui român care a trăit 20 de ani în Norvegia şi cunoaşte sistemul din interior.

Reportaj

de Ion GEORGESCU-MUSCEL

În dimineţi cu rouă, prin oraşul-port,
Trec femei substanţiale şi bonome
Ducând în lesă câini de aport –
E un prilej de-a saluta prezentul;
De-ţi întâlnesc privirea, te-ntâmpină cu „Hi!”
Eu merg tot rumegând imperative:
Daţi-i tabloului o ramă!
Daţi-i acestei rame iscusite un tablou!
Daţi-i acestui trup vânjos un nume!
Şi-acestui nume preacinstit un trup!
Fabric în gând ferestre mânjite de-ntuneric
Şi revoltaţi din ţara mea parlamentând coleric;
Nu pot să mă desprind de ştiri, de veştile de-acasă –
Pe-aici se face jogging, pe când la noi sunt greve…
O domnişoară-n alergare îmi taie lin cărarea
Şi-ntoarce o privire a scuze,-n simpatie…
Îmi stă în gând un început de flirt,

DESCHIDE, DOAMNE, CERUL (2)

de Gabriela Genţiana GROZA

Trăim cele mai frumoase momente ale clipelor lăsate de Dumnezeu nouă, celor creaţi după chipul şi asemănarea Lui. Aşteptăm cu emoţie ziua de Crăciun, a Naşterii Domnului Iisus Hristos, dorim să ne curăţăm de păcate, să fim mai buni, mai apropiaţi unul de celălalt, să ne iubim unii pe alţii, cum ne învaţă Biblia. Cât de dificil este să ne debarasăm de lucrurile care întinează sufletul omenesc se poate observa în viaţa socială mai frământată ca niciodată. Şi totuşi, sunt mulţi semeni de-ai noştri aflaţi ca nişte îngeri printre noi care reuşesc să ne facă să simţim că răul din comunitate poate fi, dacă nu stârpit, măcar micşorat, astfel încât copiii să crească într-un climat favorabil dezvoltării normale a personalităţii lor. Am fost privilegiată astăzi, 12 decembrie a.c., să asist la o activitate culturală cu ocazia Sărbătorilor de Iarnă, la Liceul Tehnologic clujean „Aurel Vlaicu” împreună cu doamna directoare a Editurii Ecou transilvan, Nadia Fărcaş Baciu. L-am dus cu mine pe motănelul vedetă Sulfinică şi le-am citit din proaspătul volum „Povestiri pentru copii” apărut la prestigioasa editură. După momentul vizionării expoziţiei de cărţi pentru copii, organizată de editura clujeană, a urmat un festival de colinde şi cântări duhovniceşti interpretate de elevi sosiţi împreună cu dascălii lor de la şcoli din municipiu şi din judeţul Cluj. Binecuvântarea manifestării de suflet a fost dată cu har de doi cucernici preoţi. Doamnele profesoare coordonatoare de proiect au avut un rol deosebit de important în buna desfăşurare a activităţii. Alături de elevii de la liceul gazdă, „Aurel Vlaicu”, ne-au încântat inimile elevi de la: Seminarul Teologic Ortodox, Şcoala cu clasele I-VIII George Bariţiu, Şcoala „Horea”, Şcoala Generală Chinteni, Şcoala „Nicolae Iorga”, Şcoala Gimnazială „Ioan Alexandru”, Sânpaul, Şcoala cu clasele I-VIII Tureni, Liceul pentru Deficienţi de Auz, Cluj-Napoca, Liceul Tehnologic Vlădeasa şi Şcoala Gimnazială „Traian Dârjan” Cluj-Napoca. Şi pentru că toţi copiii au fost buni, frumoşi şi civilizaţi, Moş Crăciun a oferit fiecăruia dintre ei câte un dar, cu sfatul lui cel înţelept ca ei să asculte de dascăli şi de părinţi şi să facă fapte bune. Tuturor le dedic o poezie acum, în prag de Sfânta Naştere a Pruncului Iisus:

POEZII PENTRU COPII, PRINTRE CĂRŢI ŞI JUCĂRII

de Gabriela Genţiana GROZA

Ce bucurie mai mare poate fi pentru un scriitor care compune inspirat de universul populat de jocurile nevinovate ale copiilor, decât să fie chiar în preajma lor? La filiala bibliotecii din centrul istoric al Clujului de pe strada Mihail Kogălniceanu, m-am întâlnit cu elevii din clasa pregătitoare a inimoasei dăscăliţe Gianina Vanca, de la Colegiul Naţional „Emil Racoviţă”. Tot acum, doamna directoare a Editurii Ecou Transilvan, Nadia Fărcaş, a sosit cu o ofertă bogată de cărţi pentru copii, stârnind curiozitatea şi dorinţa elevilor de a le avea în biblioteca proprie. Îndemnul la lectură a venit şi din partea doamnei bibliotecare Tatiana Costiuc de la Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga”, o apreciată colaboratoare, împreună cu care am înfiinţat Cenaclul literar-artistic al elevilor, „Traian Brad”, în octombrie 2002. În intimitatea sălii bibliotecii, primiţi cu căldură de doamna bibliotecară Ema Tudor, ne-am simţit aproape, copii şi adulţi şi ne-am transferat unii altora energii pozitive. Dintre copiii doamnei învăţătoare se vor evidenţia, poate, în viitor, membri ai vreunui cenaclu literar şi îşi vor încerca pana, bucurând la rândul lor copii, aşa cum o facem noi, adulţii, acum cu ei. Iar cândva, într-o zi de octombrie, vor depăna amintiri de la Bibliotecă, atunci când le citeam cu drag poezii compuse pentru ei.

DIVERSITATE ŞI ARMONIE ÎN PEISAJUL URBANISTIC AL MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA

de Octavian LUPU

Priveam de la fereastra hotelului imensa panoramă oferită prin desfăşurarea multicoloră de case şi blocuri ale Clujului. Încercam să discern cu privirea detalii care să îmi descopere sufletul unui oraş cu rezonanţă din istoria Transilvaniei. Undeva, către stânga, puteam distinge turla bisericii romano-catolice din Piaţa Unirii. Mai la dreapta observam cupola catedralei ortodoxe din Piaţa Avram Iancu. Iar la mică distanţă de aceasta remarcam structura de construcţie a unei catedrale greco-catolice, un fel de replică destinată să aducă simetrie în peisajul urbanistic al oraşului.

Căutam centrul oraşului, dar îmi era dificil să poziţionez acea zonă în jurul căreia s-a constituit şi a evoluat orice gen de aşezare umană. În schimb, aceste trei repere de arhitectură păreau să indice o tripolaritate confesională şi o relativă tensiune între trei tendinţe aflate în competiţie pentru identitatea proprie. De fapt, chiar şi numele renumitei Universităţi „Babeş-Bolyai” indica o bipolaritate etnică aflată într-un echilibru relativ ce trebuia continuu menţinut printr-un efort constant depus de toate părţile implicate.

Pelerini români pe Pământul Făgăduinţei

de Gabriela Genţiana GROZA

De mult am dorit să străbat locurile unde S-a născut Iisus, a crescut, a făcut minuni, a pătimit, S-a îngropat, a înviat şi de unde S-a urcat la ceruri. Clipa fericită a sosit în viaţa mea acum, în amurgul vieţii. Am fost cu atât mai mulţumită, cu cât am plecat împreună cu soţul meu, cu care sunt împreună de 48 de ani. Slăvit să fie Domnul că ne-a ocrotit până în acest ceas, ca să ne bucurăm în acelaşi timp de momente deosebit de emoţionante! Căci ce este mai înălţător decât să te afli într-un grup de 41 de pelerini din Cluj-Napoca, Dej, Aiud, Alba Iulia, Sibiu, Turda, Bucureşti, Tecuci şi Buzău, un grup aparent eterogen, dar alcătuit din oameni educaţi, trăitori ai fenomenului religios, cum rar am putut să văd, o comunitate alcătuită ad-hoc, cu un singur gând, înălţarea sufletească în cadrul pelerinajului în perioada 12-18 noiembrie 2012, în Ţara Sfântă.