Povești de (ne)adormit copiii

15/04/2018

 

Fragment din romanul Viața, de la capăt, în curs de apariție la Editura Paralela 45

Grapini_Sant_inaugurare Centru Gusti

Leon-Iosif Grapini, vorbind despre cărțile sale la inaugurarea Centrului Cultural „Dimitrie Gusti” din comuna Șanț, Bistrița-Năsăud, 9 aprilie 2018

de Leon-Iosif GRAPINI

OPINCĂRIȚA SATULUI, lelea Sabina, nu era vecină cu noi, deși locuia la nici o sută de metri de casa noastră, nu avea acest statut, fiindcă locuința sa, aflată la strada principală, peste drum, chiar în gura uliței, nu se găsea în locul copilăriei mele, mic fiind, în drumul mare ieșeam rar, nu doar eu, ci toți copilașii de pe ulicioară, și-a câștigat însă faima de cea mai bună povestitoare, avea un umor inegalabil și irezistibil, o dorea lumea la șezători, nu numai noi, copiii, ci și femeile părtașe la aceste întruniri, nu era vecina noastră, dar cea mai bună prietenă a mamei era, mult timp au întreținut prietenia, până ce anii s-au strâns peste ele și, odată cu ei, s-au strâns și vorbele spuse când ar fi trebuit să rămână nerostite, ducând la bănuieli și la neînțelegeri, nu s-a ajuns la certuri, ci doar la o adâncă tăcere, din care niciuna nu a vrut să iasă rostind cuvintele magice, Iartă și tu, că eu am iertat. Citește restul acestei intrări »


Singur

12/04/2018

Comuna Sant (Bistrita-Nasaud)

Fragment din romanul Viața, de la capăt, în curs de apariție

de Leon-Iosif GRAPINI

Am spus undeva că trăim în locuri și în vremuri în care copiii sunt pedepsiți de părinți și chiar de dascăli și cu bătaia, mai-marii lumii nu s-au gândit serios până acum la o lege cu drepturile și obligațiile celor mici, când o vor face va fi târziu pentru copiii din povestea noastră, atunci ei vor fi adulți, acum, aceștia nu au decât să tacă și să suporte, și, dacă nu au reguli statornicite, părinții și dascălii se iau după vorbe din popor, bătaia e ruptă din rai, cum se știe că raiul e locul cel mai fericit posibil, unde toți oamenii își doresc să ajungă când va fi să fie, bătaia nu poate fi ceva rău, înțelepciunea populară le sare iar în sprijin, unde dă părintele crește, așadar, copii, scăpare nu aveți, stați cuminți acasă și în bancă, fiți harnici și silitori la învățătură, ascultați de tata și de mama, de bunici, nu, întotdeauna, ei sunt îngăduitori, le ajung pedepsele date când au fost la rândul lor părinți, nu ieșiți din vorba și din voința dascălului, faceți ce vi se cere, nu emiteți pretenții exagerate sau care nu pot fi satisfăcute, dacă aveți, totuși, Citește restul acestei intrări »


Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XVI (2017), nr. 358 (16-30 septembrie)

16/10/2017

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

Povara identității românești.
Scriu aceste rânduri cu durere în suflet, în urma unei călătorii în Serbia și Bulgaria.
Serbia_Timoc_vlahiAcolo sunt mii de români care-și pierd identitatea cu fiecare zi ce trece. Poartă în suflet povara unei cruci lăsate din moși-strămoși, aceea de a se numi vlahi. O poartă cu mândrie, o afirmă ori de câte ori este nevoie, iar autoritățile de acolo chiar se bucură de aceasta. Limba curată românească pe care o vorbesc și portul popular sunt cartea lor de identitate, care spune lumii întregi că fac parte dintr-un popor mare, poporul românesc, trăitor în spațiul carpato-dunărean de mii de ani. În toată Europa de Sud-Est, dar mai ales în Peninsula Balcanică, sunt risipiți românii, dar, din păcate se definesc sub alte denumiri: vlahi, vlași, aromâni etc. Citește restul acestei intrări »