„Noi stăm înfipţi cu toate rădăcinile noastre, de mii de ani…”

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

145 de ani de la naşterea lui Sextil Puşcariu

(n. 4 ianuarie 1877, Braşov – d. 5 mai 1948, Bran), filolog şi lingvist, istoric literar, pedagog, cronicar muzical şi teatral, publicist şi membru titular al Academiei Române (1914).  

 

„Noi stăm înfipţi cu toate rădăcinile noastre, de mii de ani, în neîntreruptă continuitate, în solul în care oasele strămoşilor noştri albesc alături de ale neamurilor care au râvnit la bogăţiile ţării noastre.”  

„Al tău geniu peste veacuri rămâne-va pe pământ.”

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

172 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu
(n. 15 ianuarie 1850, Botoşani – d. 15 iunie 1889, Bucureşti)

Lui Eminescu

Vârful ‘nalt al piramidei ochiul meu abia-l atinge…
Lâng’ acest colos de piatră vezi tu cât de mică sânt.
Astfel tu ’n a cărui minte universul se răsfrânge,
Al tău geniu peste veacuri rămâne-va pe pământ.

Şi doreşti a mea iubire… Prin iubire pân’ la tine
Să ajung şi a mea soartă azi de soarta ta s-o leg,
Cum să fac! Când eu micimea îmi cunosc atât de bine,
Când măreaţa ta fiinţă poate nici n-o înţeleg.

„… atunci Naşterea lui Hristos are să vă fie de folos”

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

„Iubiţi Credincioşi! Dacă din prilegiul sfintelor Sărbători ale Crăciunului veţi urma poveţile Noastre: de-a vă împodobi sufletele voastre, comori sufleteşti şi virtuţi alese, – dacă nu veţi umbla după măriri deşarte, şi poziţia socială, la care aţi ajuns, o veţi întrebuinţa spre a face cât mai mult bine tuturor, – şi dacă la caz de lipsă veţi şti aduce jertfe mici şi mari pentru binele obştesc şi pentru interesele superioare ale familiei, oraşului, satului, judeţului, neamului, bisericii

Marin Sorescu – 25

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

Marin Sorescu (n. 29 februarie 1936, Bulzeşti, jud. Dolj – d. 8 decembrie 1996, Bucureşti) – poet, dramaturg, prozator, eseist, pictor, membru titular al Academiei Române (din 1992).

povară

O carte mică,
N-am luat cu mine
Decât o carte subţire,
Aşa ca o frunză.
Aşa ca o viaţă de om.

M-am gândit c-o să mă doară spinarea.
C-o să mă doară numele
Care-o va căra.

„Noi suntem de a’ci”

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

Constantin C. Giurescu
(n. 26.10.1901 – d. 13.11.1977)
istoric român, membru al Academiei Române, profesor la Universitatea din Bucureşti

… suntem unul dintre cele mai vechi popoare ale Europei şi cel mai vechiu din sud-estul European. Strămoşii noştri Dacii sau Geţii locuiau acest pământ cu optsprezece veacuri înainte de Hristos. Istoria nu le cunoaşte altă patriei decât aceea în care locuiesc şi astăzi urmaşii lor. „Noi suntem de a’ci” în timp ce toţi vecinii noştri au venit mult mai târziu în ţările pe care le ocupă acuma. Dar nu-I numai vechimea. Dacii sau Geţii au fost şi un popor de elită al antichităţii, pomenit cu laude chiar dela început de către „părintele istoriei”, Herodot. Religia dacă a fost întotdeauna un prilej de admiraţie pentru scriitorii lumii greco-romane, vitejia şi dispreţul de moarte al Dacilor, deasemenea. Suntem apoi cel mai vechiu popor creştin din sud-estul European. Toţi vecinii noştri, dar absolut toţi, au fost creştinaţi mult în urma noastră. Suntem, în sfârşit, singurul popor în această parte a Europei care a izbutit să aibă o vieaţă politică fără întrerupere, dela întemeierea statului până astăzi. Bulgarii, Sârbii, Ungurii, chiar şi Polonii, au discontinuităţi în vieaţa lor de stat, unele de o jumătate de mileniu, noi însă nu. 

Pică frunzele de toamnă

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

Traian Demetrescu –

(n. 3 noiembrie 1866, Craiova – d. 17 aprilie 1896, Bucureşti), poet pre-simbolist, remarcat de Alexandru Macedonski pentru poezia Ploaie din senin din „Vocea Oltului” (1882), care îi prefaţează şi primul volum, „Poesii” (1885).

Pică frunzele de toamnă,
Scuturate de furtună,
Şi picând ca o ninsoare
Fac pământului cunună.

Melancolic, prin fereastră,
Mi-arunc ochii către ele,
Şi privindu-le le-asamăn
Cu iluziile mele…

Traian Demetrescu, Frunze de toamnă 

„Nu-mi cereți să vă țin discursuri…”

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

10 octombrie 2021 – 90 de ani de la moartea lui Elie Radu (n. 20 aprilie 1853, Botoşani – d. 10 octombrie 1931, Bucureşti), inginer constructor de poduri şi şosele, pedagog şi academician român.

S-a dovedit un luptător pentru drepturile profesionale ale inginerilor, a stimulat şi a îndrumat creaţia inginerească. A deţinut funcţia de preşedinte al Societăţii Politehnice în anii 1898, 1903 şi 1904.

„Sub conducerea lui Elie Radu şi cu contribuţia sa nemijlocită au fost executate de către inginerii români lucrări de căi ferate, de drumuri şi şosele, construcţii de poduri definitive din beton armat şi metalice (până la dânsul majoritatea podurilor de cale ferată şi de şosea erau provizorii, din lemn), lucrări edilitare şi numeroase clădiri publice. Este dificil să le enumerăm pe toate. Mă voi limita să dau doar câteva exemple.

Căile ferate: Ploieşti-Predeal (activitate de control împreună cu Anghel Saligny, lucrarea fiind concesionată), Câmpina-Doftana, dată în exploatare în 1883, Bacău-Piatra, cale ferată îngustă, Craiova-Calafat, cu un pod de cale ferată şi şosea suprapuse (1890), Cucuteni-Todireni-Dorohoi, Focşani-Odobeşti, Târgovişte-Pucioasa, Târgu Ocna-Comăneşti-Palanca, Comăneşti-Moineşti, Galaţi-Bârlad, Piteşti-Curtea de Argeş, Podul Ilioaiei-Hârlău, Pucioasa-Pietroşiţa, Buda-Slănic (Prahova). Au fost studiaţi 650 km

15 septembrie 2021 – 500 de ani de la moartea Sfântului Voievod Neagoe Basarab

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

Sf. Voievod Neagoe Basarab
(n. 1482 – d. 15 septembrie 1521, Curtea de Argeș),
domn al Țării Românești (1512 – 1521).

„Deacii să-ți tocmești toate tunurile și oștile tot pre cete, cum le va fi rândul. Iar mai vârtos să te rogi lui Dumnezeu, ca să-ți fie tocmirea și orânduiala ta de la dânsul. Pentr-aceia să-ți rădici gândul și mintea la cer, să-ți pogoare și să-ți fie Dumnezeu într-ajutor.

Iar tu să mergi dreptu față la față spre vrășmașii tăi, fără nici o frică; iar căci vor fi ei mulți, nimic să nu te înfricoșăzi, nici să te îndoiești. Că omul viteazu și războinic nu se spare de oamenii cei mulți; ci cum răsipește un leu o cireadă de cerbi, și cum omoară un lup o turmă de oi cât de mare și cum răshiră un glonțu de tun multe cete de ostași, nu căci iaste el mic, ci că vine cu mare rane și cumplire, pentr-aceia răshiră și risipește multe cete de oameni, așa și omul viteaz și bărbat și hrăbor nu să înfricoșază de oameni mulți.

Că omului viteaz toți oamenii îi sunt într-ajutor,

„… Și-i dăm patriei române / Inima și viața-ntreagă”

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

George Coşbuc (n. 20 septembrie 1866, satul Hordou din Districtul Năsăud, comitatul Bistriţa-Năsăud, azi, comuna Coşbuc, judeţul Bistriţa-Năsăud; d. 9 mai 1918, Bucureşti) poet, critic literar şi traducător, membru titular al Academiei Române din anul 1916.

Patria ne-a fost pământul
Unde ne-au trăit strămoșii,
Cei ce te-au bătut pe tine,
Baiazide, la Rovine,
Și la Neajlov te făcură
Fără dinți, Sinane,-n gură,
Și punând dușmanii-n juguri
Ei au frământat sub pluguri
Sângele Dumbrăvii-Roșii.
Asta-i patria română
Unde-au vitejit strămoșii!

„Cu prilejul depunerii în Cameră a proiectului nouei Constituţii…”

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

Nicolae Bănescu

Nicolae Bănescu (n. 16 decembrie 1878, Călăraşi – d. 11 septembrie 1971, Bucureşti) – istoric, membru titular al Academiei Române.

„Cu prilejul depunerii în Cameră a proiectului nouei Constituţii, opoziţia a organizat o demonstraţie, care a rămas memorabilă în analele vieţii noastre parlamentare. Un tumult fără precedent a însoţit şedinţa de la 9 Martie 1923.

„În numele partidului naţional şi ţărănesc”, d. Iuliu Maniu dedea cetire unei declaraţii în care, discutând asupra caracterului Adunărilor legiuitoare, le tăgăduia dreptul  de a legifera şi calitatea de constituante, încheiând, în aplausele frenetice ale partizanilor săi, cu aceste cuvinte: „Constituţia votată de ele rămâne nulă de drept. Ea nu poate servi de temelie noului Stat român, nici de izvor pentru un regim legal şi constituţional.”

D. Pan Halippa îi urma apoi la tribună,