„Dar unde-s visurile-albastre…?”

06/04/2020

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

Alexandru A. Philippide (n. 1 aprilie 1900, Iaşi – d. 8 februarie 1979, Bucureşti) a fost un scriitor, traducător, membru titular al Academiei Române, laureat al premiului Herder (1965). Este fiul lingvistului şi filologului Alexandru Philippide. Licenţiat la Iaşi în 1921. A studiat în Franţa şi Germania între anii 1922-1928.

 

 

Silită poezie-a vremii noastre,
Într’adevăr prea mult a vremii noastre
Şi prea puţin a vremurilor toate,
Rugină nefolositoare
Sufletelor viitoare,
Te văd în timpuri foarte-apropiate
Zăcând printre unelte demodate,
Maşină cu ‘ntrebuiţări uitate,
Mai nebăgată ‘n seamă în giulgiul tău de praf
Decât montgolfierii sau primul hidroscaf!

Citește restul acestei intrări »


„un exemplu de civism și de dragoste de țară ce nu poate fi uitat”

01/04/2020

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

Ştefan Cicio Pop – (n. 1 aprilie 1865, Şigău, Cluj – d. 16 februarie 1934, Conop, Arad) a fost avocat şi un om politic român, membru al PNR şi mai apoi vicepreşedinte al PNŢ, deputat român în Dieta de la Budapesta, participant activ la Marea Unire din 1918, Preşedinte al Consiliului Naţional Central Român, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, membru al Consiliului Dirigent deţinând portofoliul apărării şi al internelor. Ministru de Stat pentru Transilvania, în Guvernul Alexandru Vaida-Voievod (5 decembrie 1919 – 12 martie 1920) precum şi ministru de externe (9 ianuarie – 13 martie 1920) în acelaşi guvern, Prim Ministru ad interim. În cursul guvernărilor Iuliu Maniu, a deţinut funcţia de preşedinte al Adunării Deputaţilor (23 decembrie 1928-30 aprilie 1931 şi 10 august 1932-18 noiembrie 1933).

„În ziua neuitată de 29 oct. 1918, d. Ştefan Cicio Pop a fost chemat telegrafic din Budapesta la Arad să salveze situaţia teribilă ce fusese creiată românilor prin ordinile date în ultimul moment de autorităţile militare, Citește restul acestei intrări »


„Amico certo in re incerta”

21/03/2020

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

alexandru-ioan-cuza

Alexandru Ioan Cuza (sau Alexandru Ioan I; n. 20 martie/1 aprilie 1820, Bârlad, Moldova – d. 3 mai 1873, Heidelberg, Imperiul German) a fost primul domnitor al Principatelor Unite şi al statului naţional România. Prin alegerea sa ca domn al Moldovei, la 5 ianuarie 1859, şi al Ţării Româneşti, la 24 ianuarie 1859, a fost înfăptuită Unirea celor două principate.

 

„O constantă a politicii externe româneşti în timpul domniei lui Cuza au fost strânsele raporturi cu Serbia. Ne lega de această ţară vecină nu numai o veche tradiţie de prietenie, dar şi interese însemnate economice; apoi situaţia similară faţă de Turcia, cu implicaţiile şi tendinţele respective; după aceea comunitatea de credinţă şi, în sfârşit, relaţiile personale dintre familiile domnitoare. Obrenovicii aveau în Muntenia întinse proprietăţi care le aduceau venituri importante; mama viitorului stăpânitor sârb Milan era o româncă născută Costin Catargiu.

Citește restul acestei intrări »


Ursitoarele la leagănul lui Brâncuși

21/03/2020

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

Constantin Brâncuşi (n. 19 februarie 1876, Hobiţa, Peştişani, Gorj, România – d. 16 martie 1957, Paris, Franţa) a fost un sculptor român, ales membru postum al Academiei Române.

„Când se naşte un prunc, ursitoarele vin la troaca în care va fi legănat şi-i depun gheme cu fir de lână toarsă. Sunt ursitoare în lungi văluri albe şi ursitoare în văluri negre. Ursitoarele albe aduc gheme albe şi ursitoarele îndoliate, gheme negre.

Ursitoarele au pus în leagănul lui Brâncuşi ghemul cel mare şi negru al pribegiei de locul natal, cu firul cel mai lung, pentru un prunc obişnuit al plaiurilor gorjene. Oltenii pleacă în pribegie pe timp limitat, dar se întorc la cuibul lor. Mor îngropaţi în glia lor ancestrală.

Ursitoarele au mai pus în leagănul lui Brâncuşi, alături de ghemul cel mare şi negru, un ghem mare şi alb. A fost ghemul osârdiei şi al artei moderne, Citește restul acestei intrări »


Pădurea română

05/03/2020

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

Marin Sorescu
(n. 29 februarie 1936, Bulzeşti, Dolj – d. 8 decembrie 1996, Bucureşti)

Prizonierii păcii, vai, buştenii,
Legaţi cu lanţuri, lunecă încet,
De parcă-a întreţine focul Gheenii
Noi fost-am desemnaţi prin vot secret.

Şi ceas de ceas vârâm un codru, biet,
Şi fălcile le umplem cu milenii
E vremea curmăturii şi-a poienii,
Miroase-a rumeguş şi-ai bea oţet.

Cucu-a fugit şi schitul bate-o toacă:
Dă lemn pe lemn şi plânge şi-i e milă
Că muntele de fală se dezbracă.  

Citește restul acestei intrări »


„SĂRUTUL este piatra fundamentală a unei mari opere moderne”

19/02/2020

19 Februarie 2020 – 144 de ani de la naşterea sculptorului Constantin Brâncuşi

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

„SĂRUTUL prezintă doi îndrăgostiţi într-o strânsă îmbrăţişare. Vedem doar partea de sus a trupurilor lor; ei sunt goi, dar nu ostentativ. Trunchiul bărbatului este o masă nediferenţiată; pieptul femeii, cuprins în forma bărbatului este uşor profilat şi doar sugerează plinătatea în planul în care se află. Mai izbitor decât prezența trupurilor este faptul că cei doi îndrăgostiţi sunt ochi în ochi, fixaţi într-o scrutare nesfârşită, în timp ce buzele li se unesc.

Fiecare element din imaginea compactă este tematic şi citirea acestei lucrări are loc treptat, pe măsură ce observăm că părul bărbatului este drept în timp ce al femeii este ondulat; părul lui merge spre tâmple, despărţit printr-o cărare, iar al ei e lăsat pe spate; braţele femeii sunt deasupra, cele ale bărbatului dedesubt; degetele ei, curbate spre interior, presează uşor capul bărbatului de al ei; mâinile lui, mai drepte, mai rigide, susţin trupul ei; Citește restul acestei intrări »


… je jure de defender les droits et les intérêts de ma patrie…

27/01/2020

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

Proclamation du prince Alexandre-Jean aux Moldaves en date du 6 février 1859

Nous, Alexandre-Jean Ier,

Par la grâce de Dieu et la volonté nationale, prince de Moldavie,

A tous présents et à venir, salut:

La volonté nationale, par son organe légal, l’Assemblée élective, nous a élu prince de Moldavie. En montant sur le trône sous le nom d’Alexandre Ier, notre premier devoir est de nous adresser à vous, chers compatriotes, pour vous exprimer les vœux que nous formons pour votre paix et pour votre bonheur, et pour vous faire part de nos vues et de nos intentions.

Avant de monter sur le trône auquel nous avons été appelés par la confiance de la nation, nous avons en présence de l’Assemblée prêté le serment suivant: Citește restul acestei intrări »


„Basarabia s-a dus de unde nu se va mai întoarce, în sânul negrei străinătăți.”

15/01/2020

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

mihai-eminescuMihai Eminescu (născut Mihail Eminovici; n. 15 ianuarie 1850, Botoşani, Moldova – d. 15 iunie 1889, Bucureşti, Regatul României) a fost un poet, prozator şi jurnalist român, socotit de cititorii români şi de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.

„Deci Basarabia s-a dus de unde nu se va mai întoarce, în sânul negrei străinătăţi. În zadar moldovanul va mai privi în zile senine din vârful Ceahlăului în zarea depărtată Ismailul, Cahulul, Bolgradul şi ţărmul Mării Negre, în zadar va vedea departe, ca margine a orizontului său, Cetatea Albă şi Chilia; ceea ce va vedea din punctul din care Alexandru Voevod cel Bun va fi rotit ochii pentru a-şi măsura ţara cu agerimea lor, ceea ce va vedea va fi pământ înstrăinat. În zadar îşi va aduce aminte omul cunoscător de cele trecute, cumcă, tari ori slabi, în trecut nu s-a găsit unul dintre noi care să consfinţească pierderea pământului sfânt al patriei, astăzi va găsi sute de oameni, aleşi în Sfatul Ţării, cari au căutat zile întregi formula ca să scape de acel pământ, căutând a masca cu fraze patriotice lipsa lor de statornicie şi bărbăţie, lipsa lor de adevărat şi energic patriotism.

Iar poporul? Poporul tace, petrece cu jucării, cu parăzi, cu intrări triumfale; Citește restul acestei intrări »


„Fără să avem o armată cu așezări de veacuri, pentru că veacurile ne-au zdrobit de atâtea ori ființa…”

07/01/2020

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

ORDINUL DE ZI ADRESAT ARMATEI DE CĂTRE DOMNUL MAREŞAL ION ANTONESCU

1 IANUARIE 1943   

„Fără să avem o armată cu aşezări de veacuri, pentru că veacurile ne-au zdrobit de atâtea ori fiinţa, prin exemplul generalilor bravi cari au căzut luptând cu arma în mână alături de soldaţii lor, prin pilde de eroism neîntrecut, în care tatăl şi fiul au căzut laolaltă, în luptă corp la corp cu duşmanul, voi aţi ştiut să arătaţi că neamul românesc nu se predă, că neamul românesc prin voi îşi va purta neînfricat destinul şi nu se va abate niciodată de la slujirea Patriei şi Regelui.

Suntem toţi un singur braţ!

Suntem toţi un singur suflet!

Avem un singur crez şi o singură voinţă!

Nimic pe lume nu ne va putea împiedeca să ne împlinim un singur destin: destinul dreptăţii noastre! Citește restul acestei intrări »


Neo-eneoliticul în Oltenia. Hărțile arheologice

06/01/2020

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

„Marcarea siturilor arheologice, în coordonate Stereo 70, în cuprinsul regulamentelor de urbanism cu care lucrează administraţiile publice locale constituie cel mai bun mijloc de a le proteja de distrugeri în culpă ori întâmplătoare, de braconaj arheologic, de lipsa de interes privind cercetarea ori punerea în valoare a acestora. Nu trebuie scăpat din vedere nici faptul că din cauza vechimii mai mari şi a materialelor de construcție folosite de către comunităţile neo-eneolitice, urmele acestora sunt mai greu de identificat şi de păstrat în comparaţie cu siturile din alte perioade istorice. O fortificație neolitică, cu şanţ şi val de pământ este mai uşor de distrus decât o cetate dacică ori romană ce are fortificaţii masive din cărămidă ori blocuri de piatră. De aceea, fragilitatea staţiunilor neo-eneolitice impune o mai mare implicare în protejarea acestora, lucrarea de faţă, prin adunarea într-un singur studiu a tuturor informaţiilor cunoscute, fiind una dintre primele măsuri ce trebuiau întreprinse în această direcţie.

Cum vedetele acestui studiu sunt siturile neo-eneolitice din Oltenia şi nu oamenii Citește restul acestei intrări »