Prunc de o zi Domn nefăcut S-a întrupat Cel Nevăzut și din Fecioară S-a născut

24/12/2019

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

Colind sărac,
suflet sărac.
Să pot, m-aş fi făcut colac.
Şi-n miez de nucă aş fi vrut să mă
prefac,
dar n-am putut,
căci nu-i pe plac.

Colind sărac,
Suflet sărac.

Şi totuşi n-am putut să tac
ci îţi trimet un gând,
flămând,
ca dorul unui vechi pastor,
colindător,
ce sta veghind
şi aşteptând,
să vadă cerul coborând.

Colind sărac,
Suflet sărac.

Citește restul acestei intrări »


Aradul, cetatea lui Ciceo-Pop si a lui Vasile Goldiș, dă semnalul spre Alba-Iulia

03/12/2019

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

Ştefan Cicio Pop (n. 1 aprilie 1865, Şigău, Cluj – d. 16 februarie 1934, Conop, Arad) a fost avocat şi un om politic român, membru al PNR şi mai apoi vicepreşedinte al PNŢ, deputat român în Dieta de la Budapesta, participant activ la Marea Unire din 1918, Preşedinte al Consiliului Naţional Central Român, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, membru al Consiliului Dirigent deţinând portofoliul apărării şi al internelor. Ministru de Stat pentru Transilvania, în Guvernul Alexandru Vaida-Voievod (5 decembrie 1919 – 12 martie 1920) precum şi ministru de externe (9 ianuarie – 13 martie 1920) în acelaşi guvern, Prim Ministru ad interim. În cursul guvernărilor Iuliu Maniu a deţinut funcţia de preşedinte al Adunării Deputaţilor (23 decembrie 1928-30 aprilie 1931 şi 10 august 1932-18 noiembrie 1933).

„Marea lui operă începe de la 1918. Aradul, cetatea lui Ciceo-Pop şi a lui Vasile Goldiş, dă semnalul spre Alba-Iulia. Citește restul acestei intrări »


„eu cu lumina mea sporesc a lumii taină”

25/11/2019

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

Lucian Blaga

(n. 9 mai 1895, Lancrăm, Alba – d. 6 mai 1961, Cluj) a fost un filozof, poet, dramaturg, traducător, jurnalist, profesor universitar, academician şi diplomat român.

 

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
şi nu ucid
cu mintea tainele, ce le’ntâlnesc
în calea mea
în flori, în ochi, pe buze ori morminte.
Lumina altora
sugrumă vraja nepătrunsului ascuns
în adâncimi de întuneric,
dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii taină –
şi’ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micşorează, ci tremurătoare
măreşte şi mai tare taina nopţii,
aşa îmbogăţesc şi eu întunecata zare
cu largi fiori de sfânt mister
şi tot ce-i ne’nţeles
Se schimbă’n ne’nţelesuri şi mai mari
sub ochii mei –
căci eu iubesc
şi flori şi ochi şi buze şi morminte.

Citește restul acestei intrări »


Alexandru Vlahuţă – La 100 de ani de la moartea sa…

19/11/2019

„ce neam de oameni a stat mai viteaz și mai întreg în fața atâtor dureri!…”

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

1858-1919

Alexandru Vlahuţă – La 100 de ani de la moartea sa…

(n. 5 septembrie 1858, Pleşeşti, azi Alexandru Vlahuţă, judeţul Vaslui – d. 19 noiembrie1919, Bucureşti)

„Multe din locurile frumoase pe cari le-am văzut îmi revin acum, învăluite în farmecul depărtării, şi parcă mă dojenesc, unele că n-am spus destul, altele că n-am spus nimic de ele. Multe vor fi iarăşi pe cari nu le-am văzut încă. Dar ceea ce se ridică mai luminos şi mai sfânt în mijlocul amintirilor mele, podoaba cea mai aleasă şi mai mândră-ntre podoabele ţării, este poporul românesc. În sufletu-i larg, nespus de duios, lămurit în focul atâtor suferinţi am găsit izvorul curat al frumoaselor lui cîntece şi înţelesul istoric al trăniciei şi stăruinţii noastre pe acest pământ. Citește restul acestei intrări »


Brancusi, a proud Romanian

16/11/2019

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

EUROPALIA focuses on Romania, and its flagship event is a prestigious retrospective of Constantin Brancusi (1876-1957).

5 things you should know about the man who might just be the greatest sculptor of the 20th century:

1. THE ROOTS

Brancusi, a proud Romanian, grew up in a poor household in the tiny village of Hobița. From the age of 7 he roamed the countryside as a shepherd and held several menial jobs like cooper, potter and dyer. Till the end of his life Brancusi would dress in the way of the Romanian peasants, serve his guests traditional Romanian food, and loved to sing Romanian folk songs.

  1. CECI N’EST PAS UN “I”

Chances are no one will know who you are talking about in Romania when you mention the name ‘Brancusi’. Not that he’s not well known there, quite the contrary, as Romania is rightly very proud of their most famous artist. It’s just that they pronounce it differently. The ‘I’ is not the letter ‘I’ but rather a mark to indicate the pronunciation of the ‘s’. So in Romanian you would say ‘bran-koosh’.

  1. THE WALK

Citește restul acestei intrări »


Get spooked in the Transylvanian Alps

29/10/2019

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

Romania’s twisting, mile-high Transfăgărășan Road traces a north-south route between the country’s two highest peaks. Vlad the Impaler, the prince who inspired Bram Stoker’s Dracula, is perhaps the region’s greatest claim to fame, and tourists can stop at the ruins of 700-year-old Poenari Castle after a scenic drive past the Arges River, the crescent-shaped rim of Vidraru Dam, and the emerald Vidraru Lake. Stop off at the 20-story Bâlea Waterfall to catch a red cable car up to Bâlea Lake, with two year-round chalets and anice hotel built from scratch each winter. Citește restul acestei intrări »


31 August – Ziua Limbii Române – Grigore VIERU

31/08/2019

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

Scrisoare din Basarabia

de Grigore Vieru

Cu vorba-mi strâmbă şi pripită                           
Eu ştiu că te-am rănit spunând
Că mi-ai luat şi grai şi pită
Şi-ai năvălit pe-al meu pământ.

În vremea putredă şi goală
Pe mine, frate, cum să-ţi spun,
Pe mine m-au minţit la şcoală
Că-mi eşti duşman, nu frate bun.  Citește restul acestei intrări »


31 August – Ziua Limbii Romane – Istroromânii

31/08/2019

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

„Apoi însoţit de domnul Niederkom, m-am dus pe jos la comuna românească Grădine, ce se numeşte şi Gradigne (literele gn ca în italieneşte) unde am ajuns după o oră de călătorie pe un drum foarte rău; nu sunt decât nişte cărări printre bolovani şi pe marginea râpilor şi a prăpăstiilor, care pun viaţa în pericol la cea mai mică nebăgare de seamă. Înainte de a ajunge în Grădine, te urci pe muntele Santa-Croce, de unde se desfăşoară înaintea ochilor o privelişte încântătoare.

Citește restul acestei intrări »


31 August – Ziua Limbii Române – Transnistria

31/08/2019

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

„Aşa cum lectura cărţilor sfinte întăreşte credinţa omului în Dumnezeu, tot aşa lectura istoriei neamului trebue să ducă la trezirea conştiinţei naţionale, acolo unde nu există şi la întărirea ei acolo unde există, astfel ca fiecare membru al comunităţii naţionale să devină un element conştient de trecutul neamului său, de misiunea acestuia în lume şi de drepturile naţiunii din care face parte.

Dar trebue să recunoaştem că şcoala noastră nu dă tineretului aproape nimic din aceste comandamente naţionale.

Să luăm de pildă problema fraţilor noştri de peste hotare.

Câţi absolvenţi de liceu (ca să nu mai vorbim de acei ai cursului inferior) ştiu, şi, dacă ştiu, despre existenţa Românilor de peste hotare: despre Românii din Sudul Dunării, adică din Bulgaria şi din Serbia, din Croaţia şi din Albania, ca şi despre cei din Macedonia şi din Grecia în general?

Şi ce-au ştiut până acum despre Românii de peste Nistru?” Citește restul acestei intrări »


31 August – Ziua Limbii Române – Meglenoromânii

31/08/2019

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

„Dacă pentru cunoaşterea trecutului Aromânilor avem câteva date istorice, pe baza cărora ne putem face o idee despre locuinţele şi rostul lor de mai târziu, despre Meglenoromâni nu avem nimic. În cazul acesta, singurul izvor din care se poate şti ceva privitor la originea lor, şi la epoca coborârii şi aşezării lor într’un ţinut situat la apus de munţii Rodope, este limba lor. În privinţa aceasta, Meglenoromânii ar fi mai în drept decât toţi ceilalţi Români să spună: «limba noastră reprezintă istoria noastră».”

„Limba pe care o vorbesc Meglenoromânii este românească. Originea ei comună cu limba română se dovedeşte nu numai din identitatea elementului constitutiv, cât mai ales din schimbările ce a suferit acest element. Citește restul acestei intrări »