NEGOCIATORII CULTURII INFRACŢIONALE ÎNTR-UN EPILOG CU TRISTE ÎNVĂŢĂMINTE

07/02/2015

foto_Alexandru Ioan Roman

de Corneliu LEU
image_001

Încă din toamnă – când s-au numărat bobocii de mai bine de două decenii ai acelui Hrebenciuc, care ne-a tot fost prezentat de partidul său drept unul dintr cei mai pricepuţi negociatori politici, fiind impus ca atare opiniei publice şi, cu sprijinul prostiei, neinformării, superficialităţii sau relei credinţe a unor confraţi din presă, vopsit în culori de diplomatică inteligenţă – bluff-ul catastrofei noastre politice a ieşit la iveală: Priceputul politician, capabil să abordeze pe linia înţelegerii orice adversar politic şi să netezească, tot pe linia acestei raţionale şi pragmatice înţelegeri, orice adversitate doctrinară, de program de guvernare sau de moment conjunctural, s-a dovedit a fi doar tentacula unei caracatiţe bine configurată şi insinuată în toate partidele, care, pe deasupra politicului, sau pe dedesubtul lui, în cotloanele mizere ale corupţiei, traficului de influenţă şi căpuşării bugetelor, aranja marile afaceri profitoare, în care culoarea de partid nu mai conta. Şi, la un moment dat, nici chiar faptul dacă eşti sau nu eşti la guvernare. Fiindcă una dintre tentacule tot era şi, conştiincios-mafiot, îşi făcea datoria redistribuind ilicitul profit sau ilicita influenţă către ceilalţi membri ai clanului de banditească întrajutorare.

Astfel, de la eticheta de „negociator”, care are o glorie a ei în priceperea aranjamentelor conjuncturale şi a criterilor de compromis raţional în slujba unor interese superioare ale politicilor, bătrânul Hrebe s-a dovedit a fi un biet pungaş care, mânjit fiind împreună cu alţii, din alte partide, are mai multă audienţă la ei decât lasă impresia, tocmai fiindcă-i băgat până la gât cu ei în afaceri necurate. Şi atunci, nu e vorba de nici o diplomaţie a tratativelor, ci doar de strigătul golănesc către gaşcă: „Mucles, bă!… Ce, vreţi să pierdem mălaiu?!”… Ca-ntre şuţii care se-nţeleg din privire când apare obstacolul, sau pericolul de a nu le merge pungăşia. Aveau băieţii „venituri” comune pe care nu erau fraieri să le piardă de dragul mofturilor politice. Iar, dacă se pricepeau la ceva, nu la negocieri se pricepeau, ci la a lucra mână-n mână pentru a fura cât mai mult. Ei nu erau negociatori, ci de-a dreptul jefuitori ai bunului public, impunând tot mai mult, prin neruşinarea cu care lucrau în reţea mafiotă, această cultură a infracţionalităţii în societatea românească. Citește restul acestei intrări »


SCRISOARE PASTORALĂ – Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XIII (2014), nr. 281 (1-15 iulie)

27/07/2014

B

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriaşi!

Ţară-abator. Scade populaţia, scade! Numărul a coborât sub douăzeci de milioane, iar în urmă cu un sfert de veac se apropia de douăzeci şi trei! Populaţia îmbătrâneşte şi se stinge uşor-uşor. Ici-colea auzi de câte un nou-născut, în timp ce listele morţilor sunt kilometrice. Trec luni de zile şi nu văd o femeie gravidă. Toate sunt siluete, tinere şi frumoase! Rar mai vezi şi câte una bătrână, cu părul alb! Nu! Toate sunt numai sub treizeci de ani, după cum le arată părul, fardurile, portul. Satele, aceste rezervoare de populaţie ale ţării de altădată, sunt tot mai tăcute, tot mai triste sau pe cale de dispariţie. Se închid şcolile din lipsă de copii, nu se mai aud gălăgia şi strigătele de altădată, când până târziu în noapte copiii se jucau. Se pune problema că într-un viitor destul de apropiat fondurile de pensii se vor epuiza, fiindcă numărul cotizanţilor este tot mai mic, în timp ce beneficiarii sunt tot mai mulţi!

Situaţia nu este specifică numai ţării noastre, ci Europei întregi. Un continent îmbătrânit, un continent care a fost leagănul culturii şi civilizaţiei lumii întregi a scăpat frâiele în acest domeniu. Populaţia locală, europeană, îmbătrâneşte şi se împuţinează de la an la an, în timp ce valuri-valuri de asiatici şi africani o înlocuiesc. După două mii de ani de creştinism, Europa a devenit continentul cu cele mai multe şi mai grave probleme de morală. Fluturând flamura libertăţii şi a drepturilor omului, Europa a devenit propria sa victimă. Patimi de care altădată nici nu se făcea vorbire au ajuns azi să fie legalizate în multe state europene, făcând din continentul nostru patria destrăbălării şi a desfrâului. Continentul Atlantida a dispărut când a ajuns pe o anumită treaptă de dezvoltare tehnologică, după cum se spune, dispariţia ei semănând mai mult cu o sinucidere. Europa se sinucide uşor-uşor, zi de zi, tocmai prin politica ei aberantă privind „libertăţile” individului. Citește restul acestei intrări »


Şmecherii şi scrisori secrete

03/07/2013

Maria Diana Popescude Maria Diana POPESCU

Măi, să fie! Aud şi eu pentru prima dată un premier afirmînd că la nivelul aparatului administrativ central „e o scleroză totală”! Mai întîi să vedem reforma reală propusă, adică reducerea la jumătate a funcţionarilor publici, care taie frunze la cîini! De astfel de declaraţii publice e plin podul românului! E ca şi cum N.A.S.A. ar face public faptul că din 2020, să zicem, vom merge cu liftul spaţial pe Marte. Deşi sînt şi ei convinşi că bat cîmpii, pentru că era cosmică s-a cam prăpădit fără succes. S-au cheltuit munţi de bani pentru ratări: nici un profit de pe Lună, nici de pe asteroizi, nici de pe alte planete. Başca întîlnirea cu extratereştrii. Ca să aduci un pumn de minereu rar de pe un corp cosmic, costă de mii de ori mai mult decît l-ai obţine prin sintetiză pe Pamînt. Costurile, distanţele, toate fac din problema explorării spaţiului un excelent subiect pentru povestiri S.F. şi atît. Să fim mulţumiţi dacă activităţile spaţiale vor îmbunătăţi comunicaţiile prin satelit şi vor evita coliziunile cosmice cu impact asupra Terrei. Restul e politică de război şi globalizare. Aşadar, cum şmecheria politicienilor mioritici e de nevindecat, veşnică şi atotstăpînitoare, experţii în modificarea Constituţiei vorbesc despre un „preşedinte notar” şi o „republică parlamentară”. Se vede de pe Marte că cei din fruntea bucatelor naţionale îşi aranjează ploile cu ajutorul ei! Parlamentarii vor avea imunitate sporită, adică cenuşă groasă pe turtă, iar şeful statului puteri limitate. Este oficial! Ca şi trecerea la euro! B.N.R. a cerut introducerea monedei euro în noua Constituţie.

Bucurie mare, nu-i aşa? Chiar în sediul B.N.R. strategul alogen american, născut la Budapesta, George Friedman, preşedinte al Stratfor, afirma: „Bine că nu sunteţi în zona euro. Nu intraţi acolo!” Are dreptate! Ce-i lipseşte chelului? Tichia de mărgăritar. Vom sărăci de tot! Preţurile se vor umfla, iar salariile vor fi mai neputincioase. Vom fi servitorii de frunte ai organismelor mondiale care ne vor folosi după bunul plac. Probabil am fost promişi în acest scop prin scrisori de acreditare. La fel ca în scrisoarea găsită de poliţie în apartamentul şefei F.M.I: „Folosiţi-mă aşa cum credeţi că e mai bine!”. Lagarde îi informa pe Nicolas Sarkozy că o poate „folosi” la treburile „casnice”. Despre scrisoarea-jurămînt, descoperită în timpul percheziţiei efectuate în luna martie la apartamentul din Paris al şefei F.M.I, Christine Lagarde, şi făcută publică în „Le Monde” abia acum, la trei luni de la data percheziţiei, am scris la vremea respectivă în editorialul „Aşteptam de mult pe la gard”[1]. Citește restul acestei intrări »


ESTE-O VREME

19/04/2013

de Daniela Cecilia BOGDAN

daniela_cecilia_bogdan_foto_adrian-pop-e1387629017951

„Un singur ceas am, însă în loc de cifre, ceasul are cuvinte… şi atunci, ştiu întotdeauna cât este cuvântul.
Iar cuvintele acestea neprihănite alcătuiesc chipul meu văzut şi nevăzut, într-o alchimie a trecerii. Le-am lăsat să vină, ca să mă trezească dintre tăceri, să-mi toarcă liniştite în suflet, după care, să plece. Şi ele… lasă urme. (Nu orice dâră are şansa să devină urmă).
Apoi, devin stare durabilă şi identitate. Doar eu le hotărăsc soarta.
Nu las pe nimeni să arunce cu zarul pentru mine…”

***

Este-o vreme dintr-o vreme
Crucea-n cruce e descânt
Moartea n-are încă  vamă,
Viaţa-i somnul din pământ.

Este-o vreme peste vreme,
Profeţind în trup de cânt,
Timpul răsturnat va curge
Înspre visul cel mai sfânt.

Este-o vreme dinspre vreme
Înţelesul e înfrânt,
Când trezirea ne atinge,
Cerul pare dus de vânt.

Citește restul acestei intrări »


DANUBIUM NOSTRUM

17/04/2013

Drapelul Monumentului Eroilor de la Oarba de Mures

de George FILIP

curge-n vecie – cântec de mamă.
ea se adună, ea se destramă,
din palma cerului Domnului-Sfânt
este o doină de veci pre pământ.

adună-n unde şi printre nimbi
legende spuse în zece limbi.
adapă ţărmuri, suflete-adapă,
arbore-înger, arbore-apă.

mii de barcaze cântec i-au spus
vâslind în aval, amonte…în sus
pînă-n pădurea de la izvoare
şi-n jos, spre muica Marea cea mare.

i-au scris poeţii sfinte poeme.
valsuri îi cântă prin diademe.
o Românie o poartă la sân;
trupu-i de apă e trup de român.

cântă pescarii şi lipovenii
balade scurse dintre milenii
chiar Herodotul, hăt…de departe
doarme pe-o filă din sfânta carte

pe care dacii ne-o zămisliseră
care-n memorie încă ne scapără
ca pe un gând de mare unire
care să urce în devenire.

Citește restul acestei intrări »


POEM MANIFEST

13/04/2013

foto_Adrian Pop_1

de George FILIP

AVRAM IANCU emblema Cimpeni_foto_Adrian Popcine ne înjură Ţara
fie blestemat… să fie
apăsat cu munţi de aer
până-n neagra veşnicie!
neamul cine-mi ponegreşte,
ars de ură şi de patimi,
când o fi şi el să plângă,
să n-aibă-n pupile lacrimi!
cine limba-mi ponegreşte,
rătăcind prin lumi străine,
să n-aibă de doruri parte
printr-a lumilor destine!
cine glia mea mi-o rupe
şi-n felii de jind o-mparte,
să nu aibă loc de-o cruce
şi de prunci să n-aibă parte!
… glia, limba, neamul, ŢARA,
Ţara, neamul, limba, glia;
suntem un popor ce zboară
peste vremuri – ROMÂNIA! Citește restul acestei intrări »


Cum n-a fost drept

02/04/2013

Romania_drapelul

de Paul SÂN-PETRU

Cum n-a fost drept să ni se ia Moldova
aşa n-a fost să ni se ia Regatul –
ne-am pomenit cu stăvilarul roşu
ce ne-a întors istoria de-a latul

Ne-au alungat şi alţii Domnii ţării
dar ne lăsară tronul şi domnia;
chiar de ne-am strâns hotarul ca o horă
ni l-am lărgit cât toată România!

Şi n-a fost drept să rupă Bucovina
cum nici Întregul să-l desparţi de Rege
când începu istoria minciunii
şi-a legii ce urzea fărădelege Citește restul acestei intrări »


ÎNŢELESUL TEOLOGIC AL IUBIRII CONJUGALE DESCOPERIT ÎN TAINA CĂSĂTORIEI CREŞTINE

19/04/2012

de Pr. conf. univ. dr. Adrian Gh. PAUL

Universitatea de Nord, Baia Mare, România

paul adrianLa iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în şedinţa de lucru din 6 iulie 2010, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat ca anul 2011 să fie declarat Anul omagial al Sfântului Botez şi al Sfintei Cununii în Patriarhia Română. În acest sens, Cancelaria Sfântului Sinod a elaborat un program-cadru cu caracter naţional bisericesc pentru realizarea în anul 2011 a proiectului religios- duhovnicesc, cultural-editorialistic şi mediatic intitulat: 2011 – Anul omagial al Sfântului Botez şi al Sfintei Cununii în Patriarhia Română. Cu această ocazie, socotim că este important să evidenţiem câteva învăţături cu caracter religiosmoral cu privire la Căsătoria creştină, instituită de Mântuitorul nostru Iisus Hristos ca Taină a Bisericii şi săvârşită în cadrul ei ca Taină specială a vieţii bisericeşti şi sociale, dar şi să subliniem importanţa vieţii familiale, aşa cum o priveşte, o recomandă să fie practicată şi o propune spre trăire prin exemple grăitoare Ortodoxia răsăriteană. Citește restul acestei intrări »


Cel de dinainte. profanul necamuflat în sacru…

14/03/2012

MOTTO:

“Făcând parte, trupeşte şi spiritualiceşte, din Europa, mai putem fi sacrificaţi fără ca sacrificiul acesta să nu primejduiască însăşi existenţa şi integritatea spirituală a Europei? De răspunsul care va fi dat, de Istorie, acestei întrebări, nu depinde numai supravieţuirea noastră, ca neam, ci şi supravieţuirea Occidentului”.

(Mircea Eliade, “Destinul culturii româneşti”, 1953)

Citește restul acestei intrări »


PETRECERE ROMÂNEASCĂ ÎN SURPRISE, ARIZONA

07/03/2012

Surprise_Arizona_18 febr. 2012

de dr. Emil G. ONEŢ,
Phoenix, Arizona,
http://www.phoenixmission.org

VasileTintas_Surprise_Arizona_18 febr. 2012În organizarea maramureşeanului Vasile Ţîntaş, un inimos român din Surprise, Arizona, a avut loc, în seara zilei de sâmbătă, 18 februarie 2012, o seară românească având ca invitaţi cunoscuţi solişti de muzică populară din România: Traian Ilea cu soţia Valeria Codorean şi Sanda Argint. Programul a început cu solista Sanda Argint, o mehedinţeancă ce a prezentat auditoriului un bogat repertoriu de melodii olteneşti. Când lumea s-a mai „încălzit”, s-au încins hore şi sârbe care au antrenat mesenii în înfocate ritmuri tradiţionale româneşti. Tineri, adulţi şi chiar mai vârstnici s-au prins în dansuri populare, ocupând la refuz spaţiul afectat jocului. Sanda Argint, o prezenţă plăcută şi antrenantă şi-a dovedit cu măiestrie talentul interpretativ, creând o atmosferă cu adevărat sărbătorească. Am înţeles din relatările solistei că şi-a început cariera artistică încă de la vârsta de 15 ani, ajungând să fie invitată în multe programe televizate. Prin emisiunile Etno a ajuns să fie cunoscută şi în afara ţării. A efectuat o serie de şapte turnee în Australia, ceea ce spune câte ceva despre popularitatea de care se bucură în lume. Soţii Ilea au dovedit şi cu această ocazie, dacă mai era nevoie, aprecierea de care se bucură nu numai în România, ci şi în afara hotarelor ei. Originar din Valea Ierii, Traian Ilea a ilustrat, prin cântecele sale, frumuseţea melosului Apusenilor. Dintre melodiile interpretate nu a lipsit, evident, „Puşca şi cureaua lată”, care a devenit în ultimii ani, foarte cunoscută, nelipsind de la manifestările sărbătoreşti (nunţi, banchete şi alte evenimente la care soliştii sunt invitaţi). Citește restul acestei intrări »