Toma Gross Rocneanu, un stâlp al Cetății „Rivulus Dominarium”

de Gelu DRAGOȘ

Nu cunosc mulți băimăreni să iubească cu atâta patimă orașul „Râul Domnițelor” sau să-i cunoască istoria în amănunt, începând cu secolul trecut și până azi, ca băimăreanul prin adopție dar și dascălul, epigramistul și scriitorul Toma Gross Rocneanu.

Zilele trecute primesc un telefon prin care sunt invitat de Domnia sa la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” pentru a intra în posesia celei mai recente cărți semnate de Toma G. Rocneanu. Având treburi în oraș, am mers și pe la bibliotecă și am intrat în posesia cărții „Rivulus Dominarum – Râul Domnițelor – Jurnal, epigrame și catrene”, editura „Eurotip” Baia Mare, 2021.

Cartea este structurată în două părți: „Istoria Băii Mari” și „Și Spinul se rupe…”, deși am putea vorbi

Popas publicistic

de Antoaneta TURDA

Sfârșitul anului 2015 mi-a adus în atenție două publicații demne de luat în seamă. Este vorba despre revista „Izvoare codrene” nr.11-12/2015 și volumul VI-VII din antologia Clubul epigramistic „Spinul” din Baia Mare, ambele fiindu-mi dăruite la ultima ședință a cenaclului Asociației Scriitorilor Baia Mare din 12 decembrie.

Prima dintre ele mi-a fost oferită de dl. Gelu Dragoș, membru al cenaclului băimărean, în paginile sale reunindu-se și alți colegi: fondatorul și directorul general Vasile Dan Marchiș, Ion Bogdan, Ioan Călăuz, Ioan Dragoș, Ștefan Jurcă, Ioan Meteș Morar-Chelințanu, Ioan Romeo Roșiianu, precum și alte nume de marcă ale intelectualității acestui colț de țară: Ioan Ardusădan, Emil Domuța, Nicolae Iuga, Mircea Paușeniuc, Roxana Lavinia Pop, Ioan Vasiu. Așa cum bine remarcă Ioan Dragoș în editorial, revista se citește cu plăcere, în primul rând pentru varietatea subiectelor și în al doilea rând pentru acribia științifică și literară dovedide în elaborarea textelor. Găsim în cele 71 de pagini informații interesante despre Garda națională din Ardeal, formată la Băsești, despre Casa memorială George Pop de Băsești și Mănăstirea Greco-Catolică „Adormirea Maicii Domnului” din localitatea mai sus amintită, precum și două prezentări amănunțite: cea a Bisericii Greco-Catolice cu hramul „Sfântul Gheorghe” din Cehu Silvaniei și a Bisericii de lemn din Buzești. La fel de interesante sunt paginile despre Toamna someșeană (având ca centru localitatea Ulmeni), despre cartea Târgul fetelor semnată de Emil Domuța și recenzia semnată de Gelu Dragoș la volumul lui Vasile Dan Marchiș Zodii de rezervă. Emoționante sunt evocările despre regretatul Mihai Olos, dar și eseurile propuse spre meditație de Ioan Romeo Roșiianu, Nicolae Iuga și Ioan Meteș Morar-Chelințanu. Nu lipsite de interes sunt relatările despre Cenaclul „Petre Dulfu” din Satulung, despre călușarii din Băsești, dar și evocarea profesorului Traian Rus și prezentarea lui Mircea Paușeniuc, cel care, în 1987, a înființat Biblioteca comunală din Fărcașa.

A mai trecut o ediţie peste „Cărţile anului”. 2014

de Gelu DRAGOŞ

Cu atât mai mult cu cât îşi doreşte Baia Mare să devină capitală culturală europeană în 2021, am fost mai atent în acest an la cea de-a XX-a ediţie a acestui eveniment literar tradiţional, coordonat de scriitorul Săluc Horvat, în cadrul Sărbătorii Castanelor. Deşi au participat la concurs un număr uimitor de mic de scriitori (27 de volume, pe diferite teme), cu toate că în acest an aria domiciliară s-a lărgit la toţi scriitorii maramureşeni (nu restrânsă doar la cei cu domiciliul în Baia Mare, cum era până acum), premiile sunt date „pe bune”, din punctul meu de vedere. Şi ca să nu vă pun răbdarea la încercare, am să mai spun doar faptul că preşedintele acestei ediţii a fost scriitorul cu origini maramureşene Viorel Mureşan (Vicea). Din juriu au mai făcut parte: poetul Gheorghe Pârja, Săluc Horvat, Tatiana Dragomir şi prof. univ. Mircea Fărcaş.