(Cât mai este iarnă)
de Constantin MÎNDRUŢĂ
Ne ninge astăzi, doamnă, ca de iarnă,
De-mi vine să mă-ntind pe lângă tine
Şi simt că pot să mai şi uit de mine,
Să deschid gura, fulgii să mă cearnă.
Dar nu se poate trupul să m-aştearnă
Şi nu e vis, că ştiu despre destine,
Îmbrăţişarea ta să mă aline
Ca ţuica deşertată din povarnă.
Citește restul acestei intrări »
Reclame