Viața luată de la capăt

COMUNICAT DE PRESĂ

La Editura Paralela 45 a apărut la finele lunii mai 2018, ultima carte a scriitorului Leon-Iosif Grapini, Viața, de la capăt, în condiții grafice deosebite. Romanul, căci este vorba despre un roman, al treilea din palmaresul autorului, a fost lansat în comuna natală Șanț, județul Bistrița-Năsăud, sâmbătă, 16 iunie, în impozantul și somptuosul Centru Cultural „Dimitrie Gusti”, din localitate, alături de cea de-a doua ediție a cărții semnate de Florea Grapini, Enea Grapini și ziua cea mare.

Nicolae Bălţescu, un peregrin prin cele patru zări

de Gelu DRAGOŞ

Nicolae Bălţescu

A apărut anul trecut la Editura Pontos din Chişinău volumul de versuri „Să mă ierţi, Primăvară” de Nicolae Bălţescu. Prefaţa este semnată de Mariana Moga, care definește foarte bine, în esențialitatea sa, creația autorului: „Poezia lui Nicolae Bălţescu este una adânc trăită, marcată de o atmosferă de suferinţă, de aşteptare, de speranţă, de armonizare a minţii cu inima. Gândurile şi simţirea şi le revarsă în cuvinte cu mireasmă de primăvară”.

Volumul este structurat în şase unități tematice: „Din istoria lumii”, „O lume, azi”, „Psalmi”, „Să mă ierţi, Primăvară”, „Gânduri pentru Neamul meu”, „Picături din roua lirei”, şi chiar din titlurile acestora se poate observa că poetul român-moldovean abordează mai multe subiecte sensibile: imperfecţiunea acestei lumi – datorată neatenției omului; admirația faţă de Marea Creaţie a lui Dumnezeu;

VIOREL ŞERBAN – fișă biobibliografică

Viorel Şerban s-a născut la 27 martie, 1951, în satul Peştera, com. Băiţa, jud. Hunedoara. Primele clase în satul natal. De la zece ani, pierzându-şi total vederea în urma exploziei unei grenade, este transferat la Cluj, la Şcoala pentru Nevăzători, absolvind aici liceul în 1973. Continuă la postliceala de balneofizioterapie de la Bucureşti şi, devenind asistent medical în domeniu, se angajează ca masor în staţiunea Geoagiu-Băi, Hunedoara. După pensionare în 2010, continuă să profeseze la propriul cabinet din aceeaşi staţiune.

GELU DRAGOŞ – premiu la Concursul Literar Internaţional „Sfântul grai românesc” (Onești)

COMUNICAT DE PRESĂ

Oneşti. La Concursul Literar Internaţional „Sfântul grai românesc”, dedicat sărbătoririi Zilei Limbii Române, organizat de Asociaţia „Clubul Expresia Ideii”, scriitorul și publicistul maramureşean prof. Gelu Dragoş a obţinut premiul al II-lea, pentru textul „Nicuţă Ioan Lungu omagiază Voievodul Stelar”.

Competiția literară de la Onești a avut loc în perioada iulie-august 2017.

Mihai Teognoste – 75

de Voichiţa PĂLĂCEAN-VEREŞ
http://ziarulfaclia.ro/mihai-teognoste-75/

Membru al Cenaclului „Satiricon” al epigramiştilor clujeni, „aproape fondator” – cum afirmă cu mândrie –, numele lui Mihai Teognoste este binecunoscut clujenilor şi nu numai lor. De profesie inginer mecanic, fost angajat al fostelor Ateliere C.F.R. din Cluj („16 Februarie” le zicea pe vremuri, dar nu mai e de bonton evocarea zilei declanşării grevei ceferiştilor din 1933), acum pensionar (şi nu chiar, căci încă merge la serviciu 8 ore pe zi şi, ca „senior trainer şi consultant”, oferă sfaturi calificate în domeniul calităţii,) a dat devreme ingineria pe cultură, astfel că misiunea sa „în perioada activă” a fost aceea de animator cultural, ocupându-se de brigăzi artistice, estradă şi folclor, adică „am re-gi-zat, am jucat, am cântat, dar am şi scris texte, scheciuri, mo-mente vesele, în proză şi în versuri”.

GELU DRAGOŞ. Mapă biobibliografică

„bunicul meu dinspre mamă a fost morar / […] / eu macin
numai cuvinte” (GELU DRAGOŞ)

de Angela-Monica JUCAN

O atmosferă de nobleţe şi un spirit eroic vibrează încă în vatra de din vale de Codru şi din aşezarea Chioarului. Cândva, cu vreo 4-500 de ani în urmă, Lucăceştiul din lunca Someşului era reşedinţă a voievodatului Lucăceşti. Pe acest meleag mândru, înaintat în vârstă şi proaspăt, aflat astăzi în componenţa comunei Mireşu Mare, s-a născut acum 50 de ani (22 februarie 1967), într-o familie de „bocotani”, iubitorul de vechime şi tradiţii, colaboratorul publicaţiei noastre GELU DRAGOŞ, al doilea fiu al lui Aurel (brigadier de câmp) şi al Anei. În Biserica Ortodoxă cu hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, biserică datând din 1925, a primit Sfânta Taină a Botezului.

„Eu nu mai contenesc să sorb culoare. / O strună-aprinsă sunt lăsat să fiu”

ION GEORGESCU-MUSCEL
Câteva repere biobibliografice

Au dispărut, în urma colectivizării, livezi şi grădini de tradiţie, a dispărut o pădure
de legendă, Rugeanca, în urma unor ample decopertări în căutarea cărbunelui,
dar toate dăinuiesc încă, virtual, în sufletul meu. Sunt o Geografie ambulantă.
A-mi lua cineva cu forţa din suflet potecile şi cărările copilăriei este cum
i s-ar lua busuiocului mirosul. Poate de aceea nu mai contenesc să
mă minunez în faţa tufei de măcieş, a trandafirului de câmp.
(Ion Georgescu-Muscel)

de Angela-Monica JUCAN

Data şi locul naşterii

Profesorul, poetul, pictorul muscelean-maramureşean Ion Georgescu-Muscel s-a născut la 20 ianuarie 1947, în pitoreasca localitate submontană Godeni (pe atunci, în plasa Râurile, judeţul Muscel; astăzi, judeţul Argeş). Ne putem închipui ce alb, ce albastru, ce limpezimi, ce onduleuri i-au atins privirea încă din prima zi.

Carte din exil în tiparul matricii stilistice blagiene

Theodor Damian, „Stihiri cu stânjenei”,
Iaşi, Tipografia Moldova, 2007. 88 p.

de Octavian D. CURPAȘ
Phoenix, Arizona

Ca de fiecare dată în poeziile sale, Theodor Damian ne uimeşte cu ineditul exprimărilor pline de substanţă şi de încărcătură spirituală, care ne aduc înaintea ochilor principiile cugetării creştine faţă în faţă cu neantul lumii cotidiene. Astfel, el ne oferă o oază, un spaţiu în care să ne simţim liberi de orice fel de constrângeri în ce priveşte existenţa, liberi în a ne exprima gândurile înaintea unui univers tăcut şi mut: „Cartea mea e ţara stânjeneilor / E mult spaţiu în ţara stânjeneilor / Pentru toate rasele, minorităţi, majorităţi, nu contează / Sunt toţi stânjenei”.

Ion Desideriu Sîrbu. Scriitorul român, poate, cu cea mai valoroasă „literatură de sertar” din cultura română

de Viorel ŞERBAN,
Geoagiu Băi

Ion Desideriu Sîrbu

Ion Desideriu Sîrbu s-a născut în colonia muncitorească Petrila din Valea Jiului, azi oraşul Petrila judeţul Hunedoara, ca fiu al lui Ion şi Ecaterina Sîrbu, la 27 iunie 1919.

Născut în familia unui miner din Valea Jiului, Ion Desideriu Sîrbu, urmează ciclul primar la şcoala românească din Petrila. În 1930, intră la liceul din Petroşani, absolvind gimnaziul în 1934. Între 1934-1935 îl găsim ca ucenic la Atelierele Centrale din Petroşani. În 1935 dă admitere pentru clasa a V-a şi continuă studiile şcolare, urmând ca în 1939 să dea examenul de bacalaureat la Deva, în matematici, secţiunea ştinţifică. Va practica diferite sporturi: fotbal la echipa Jiul Petroşani, planorism, gimnastică, înot, rugbi, călărie. Se va înscrie la Facultatea de Litere şi Filosofie şi la cea de drept în toamna lui 1940, şi, după cum declara el însuşi, a fost primul student la filosofie care provenea dintr-o colonie de mineri cu o tradiţie muncitorească foarte veche.

Viorel Șerban, „Fețele trecutului”

de Ion PODOSU

Viorel Șerban

Ziua de 7 februarie 2003 s-a constituit într-un moment semnificativ şi emoţionant, în acelaşi timp, în existenţa scriitorului şi publicistului Viorel Şerban, care şi-a lansat a doua sa carte, volumul de proză scurtă „Feţele trecutului”, publicat la editura Călăuza din Deva în anul 2002. Evenimentul s-a produs în cadrul cenaclului „Palia Expres” din Orăştie, între ai cărui membri fondatori se află şi autorul.

Manifestarea, la care au participat numeroşi cenaclişti, dar şi mulţi admiratori ai autorului, a fost moderată de preşedintele cenaclului, scriitorul Ion Vasiu. Au vorbit despre autor şi cartea sa, cu căldură şi competenţă, prefaţatorul volumului, directorul editurii, Valeriu Bârgău, scriitorii Petrişor Ciorobea (consilier la Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural a Judeţului Hunedoara), scriitorul Dumitru Hurubă şi publicistul Marcel Haţegan, subliniind originalitatea şi profunzimea viziunii autorului.