Pe „Drumul patrimoniului muzeal maramureșean” la Sighetu Marmației

de Adrian MAN
Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare

Sighetu Marmației: Palatul Comitatens (azi Curtea Veche), Palatul Cultural Astra, Biserica Romano-Catolică, Palatul Reduta (azi Cinematograf Mara), Biserica Reformată

Fotoreportaj

Recent au avut loc o succesiune de evenimente care toate vin și contribuie esențial la promovarea turistică a Maramureșului. „Drumul patrimoniului muzeal maramureșean”, care cuprinde 34 de muzee și case memoriale din județ, publice și private, a luat un premiu special la Atena, la cea de-a XIV-a ediție a conferinței „Revitalizarea Turismului European prin Cultură, Patrimoniu și Creativitate”; includerea Muzeului Maramureșean, cu două dintre obiectivele sale: Muzeul Satului Maramureșean „Mihai Dăncuș”, cotat cu două stele, şi Casa Memorială „Elie Wiesel”, cotată cu o stea în prestigiosul ghid aniversar Michelin – „România 500. Peisaje, destinații, experiențe” – din acest an, precum și acordarea titlului onorific de Tezaur Uman Viu maramureșeanului Dumitru Pop Tincu, continuatorul marelui meșter popular Stan Ioan Pătraș, creatorul Cimitirului Vesel de la Săpânța, de către Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.

Aceste evenimente, însumate, m-au determinat să realizez o incursiune, cu tentă de fotoreportaj, la câteva dintre obiectivele enumerate mai sus, în special casele memoriale aflate în patrimoniul Muzeului Maramureșean. Altfel spus, două zile de imersiune în identitatea culturală, etnografică, artistică și istorică la nord de Țara Maramureșului – Giulești, Sighet, Sarasău, Săpânța.

Cimitirul săracilor din Sighetu Marmației

de Adrian MAN
Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare

Aflat la ieșirea din Sighetu Marmației spre Bârsana pe DN19, Cimitirul Săracilor a fost declarat ca „ansamblu de interes naţional” dedicat memoriei deţinuţilor politici morţi sau executaţi în închisorile, lagărele şi deportările comuniste, precum şi memoriei partizanilor ucişi în luptele cu Securitatea.

Este împrejmuit cu un gard din conifere care înfățișează harta României, iar municipiul Sighetu Marmației este marcat pe această hartă cu o cruce și un altar sub care au fost depuse urne cu pământ din alte locuri de represiune din țară.

Pe parcursul secolului XX a servit ca loc de înmormântare

Ana Blandiana – cetățean de onoare al județului Maramureș

Consiliul Județean Maramureș a votat, în cadrul ședinței de astăzi, acordarea titlului de cetățean de onoare Anei Blandiana, președintele Asociației Fundația Civică, pentru implicarea în realizarea Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței. De asemenea, a fost acordat titlul post-mortem de cetățean de onoare al județului Maramureș domnului Romulus Rusan.

„Cei doi sunt oamenii care au pus pe harta lumii Sighetu Marmației și care, după 1990, au reușit să realizeze, din fonduri private, un proiect absolut extraordinar pentru Maramureș și pentru România: Memorialul Durerii din Sighet, un proiect pentru care cele două personalități au fost decorate inclusiv de președintele României. Ei au reușit să pună Maramureșul pe harta lumii prin proiectul pe care l-au demarat și unde anual organizează evenimente culturale, educaționale și de comemorare

Agenda evenimentelor culturale ale săptămânii 17 – 22 decembrie 2018 – Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”

de Ştefan SELEK

Oaspetele bibliotecii:
prof. Ioan Ardeleanu-Pruncu 
Sighetu Marmaţiei

Luni, 17 decembrie

ora 8.30, Secţia pentru copii

În data de 17 decembrie elevii clasei I B de la Liceul cu program Sportiv (director Adrian Gherghel) vor desfăşura la Secția pentru copii a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” o activitate dedicată sărbătorilor de iarnă, „Vine, vine Moş Crăciun!”. Cu această ocazie va avea loc şi o vizionare de film.

Cadre didactice implicate: Antonia Lungu

ora 13.00, Holul Mare

Elevi de la Colegiul Tehnic „George Bariţiu”

S-a întrunit Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Maramureș

COMUNICAT DE PRESĂ

Persoană de contact: Anca Goja,
purtător de cuvânt
tel.: 0740-192451

Luni, 10 iulie, la Palatul Administrativ din Baia Mare, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Maramureș s-a reunit în ședință, condusă de prefectul Sebastian Mihai Lupuț, președintele CJSU. Ordinea de zi a cuprins două puncte:

1.Aprobarea Planului de măsuri pentru diminuarea potențialelor efecte negative ale caniculei și secetei pe teritoriul județului Maramureș pe anul 2017;

2.Aprobarea Centralizatorului privind pagubele produse de fenomenele hidrometeorologice periculoase pe teritoriul județului Maramureș, în perioada 20 februarie – 24 iunie 2017.

MARAMUREŞUL – ÎNAINTE DE TOATE ŞI ÎNTÂI ÎN TOATE

de dr. Teodor ARDELEAN

O întrebare-flacără aprinde Ţara Noastră: Cu ce surprinde fiecare judeţ România? Provocarea e binevenită, iar competiţia atrage tot mai mulţi aderenţi.

Dacă ar fi să încercăm un astfel de „joc intelectual”, ar trebui să întreprindem o investigaţie foarte complexă. Aceasta deoarece în cazul Maramureşului nu căutarea elementelor care „să surprindă” e mai importantă, ci selecţia acestora, pentru a putea „condensa” esenţialul într-un buget de timp rezonabil.

Iată doar câteva „determinări” pe care ar trebui să le evidenţiem cel puţin ca sintagme definitorii : „Cel mai cunoscut brand regional românesc”, „Un Muzeu Viu în Inima Europei”, „Autenticul la El acasă”, „Ţara Bisericilor de Lemn”, „Peri şi Ieud. Primele manuscrise şi cărţi în limba română”, „Ţinutul de dincolo de timp”, „Ţara colindelor”, „Kilometrul 0 al Europei”, „Ţinutul întemeietorilor de Ţară”, „Un judeţ compus din patru Ţări”…

Apoi, evident, că ar trebui să enumerăm „mândria oamenilor” şi „oamenii care au purtat cu mândrie în destinul lor pecete de Ţară”: Dragoş Vodă şi Maramureşul din dreapta Tisei; Bogdan Vodă şi Cuhea, Vasile Deac Moşu şi Monumentul Voievodului; Pintea Viteazul, cămaşa de zale de la Budeşti, monumentele sale şi cetatea Baia Mare; George Pop de Băseşti şi Mecca românilor din Ardeal; Vasile Lucaciu şi Diplomaţia Marii Uniri; Ioan Mihalyi de Apşa, Diplomele maramureşene şi Academia Română; Gheorghe Bilaşcu şi începuturile stomatologiei româneşti; Gheza Vida şi Monumentele identităţii româneşti; Vasile Blidaru – simbolul rezistenţei anticomuniste; Nicolae Steinhardt şi Mănăstirea Rohia – cea mai înaltă expresie de rodire culturală de la confluenţa filosofiei cu teologia; Lascăr Pană şi Miracolul numit Minaur; Lecţia de fotbal a lui Viorel Mateianu; Dumitru Fărcaş, satul Groşi şi taragotul la români; Adrian Ghenie, Şcoala băimăreană de pictură de la Baia Mare şi cel mai bine vândut pictor român în lume…